Sunt primele la rugăciune. Lacrimilor lor mici și fierbinți au mutat, prin credință, munții din loc.
Sunt o armată. Luptă pentru copiii lor ca niște leoaice. Nu dau înapoi nici un pas, nu capitulează niciodată.
Sunt o poezie. Cunosc lirica iubirii și coboară visele pe pământ, le fac să devină realitate.
Sunt furnicuțe. Zidesc prin înțelepciune, strâng prin chibzuință și păstrează prin trudă.
Sunt leagăne de viață. Doar ele poartă viața din punctul minuscul până în punctul major. Doar ele nasc. O mamă este un chivot purtător de viață.
Sunt exclamații în rostire. Prima mirare, prima surpriză, primul fior a fost ea. ,,Iată, în sfârșit’’ este suspinul cu care Adam a privit pe Eva.
Sunt întregirea noastră. Au fost aduse ca leac pentru singurătate, antidot pentru tristețe, dar mai ales să devină misterul matematicii cerești, atunci când doi, devin una.
Sunt sărbători. Pot transforma ziua banală într-o salbă a bucurie. Știu să facă din colibă un castel, dar doar dacă sunt tratate ca regine.
Mame, fiice, soții.
Darul lui Dumnezeu.
Nu am nevoie de 8 martie ca să vă spun: fie-vă viața binecuvântată și să vedeți mântuirea casei voastre, iar fericirea să vă încununeze pașii.
Sursa: Florin Ianovici
