Din nou puternic în credință

Aș vrea să deschid un dialog cu inima ta despre rănile cele mai dureroase, cele mai puțin vizibile, dar care sângerează cel mai mult: rănile credinței.

Știu că cel rău a reglat tirul asupra ta și trage continuu, dar nu cu gloanțe obișnuite, ci cu gloanțele tristeții care nu iau viața, ci zâmbetele.

Tot încerci de la o vreme să mergi în pas cu credința și nu prea reușești. Fiecare pas înainte al tău este înghițit de doi pași înapoi.

Prea obosit pentru rugăciune.
Prea dezamăgit ca să îți faci un plan.
Lipsit de orice vlagă de a deschide Biblia.
Oamenii îți par mai degrabă probleme decât soluții.

Ești încolțit din toate părțile, știi că ar trebui să răspunzi cu tărie atacului, dar te simți lipsit de orice putere. Ești sub un asediu puternic și nu găsești energia de a lupta cu armele luminii.

Te simți înstrăinat de ceea ce odinioară îți era atât de drag, de cunoscut: focul rugăciunii, lacrimile părtășiei, revelațiile Cuvântului, speranța neclintită.

E mai mult decât o oboseală.
E mai mult decât epuizare.
E mai mult decât un episod trecător.
E mai mult decât o perioadă proastă.

Este declin spiritual.
Nu vorbim despre el, dar îl vezi la tot pasul. În tine au mai mult ecou cuvintele resemnării. Nu voi fi niciodată un om puternic. Nu voi reuși niciodată să ajung acolo unde am sperat, pe culmile credinței. Cu fiecare strop de speranță stins, Dumnezeu pare mai departe, mai departe.

Cunosc alunecarea în valea fricii. Cunosc ce înseamnă să fii încolțit de teamă. Știu ce înseamnă să nu mai poți aplica terapia cerului. Simți că ai pierdut trenul bucurie și ai rămas singur pe peron.

Declinul spiritual este catalizatorul celor mai proaste decizii. Începi să accepți lângă tine oameni de proastă calitate morală. Nu ți se mai pare greșit să asculți glume proaste. Nu mai schimbi radioul de pe posturi cu muzică lumească. Înghiți filme de duzină și drumul către Biserică îl uiți. Obiceiuri uitate pun stăpânire pe tine.

Pas cu pas gusturile ți se schimbă. Pas cu pas ceea ce ieri era de neconceput, pare azi normalitate. Ochii ți se obișnuiesc cu întunericul și lumina îi stânjenește. Începi să te uiți des în tabăra filistenilor. Îți plac fetele lor, casele lor și tânjești după ce au ei.

Ceea ce ți se întâmplă se numește alunecare spirituală. Știu că a început cu răni aduse de cei la care nu te așteptai, Știu că frații te-au disprețuit, te-au vorbit pe la spate. Știu că ai căutat ajutor și nimeni nu a avut timp de tine. Cel mult ai primit niște cuvinte goale…

Ascultă.
Fii drept cu tine. Ai partea ta de vină. Când te-au încolțit ispitele, când ai fost sub presiune nici tu nu ai luptat așa cum se cădea. Te-ai lăsat purtat de val deși știai că te duce în direcția stâncilor. Nu poți învinovăți doar pe ei de ceea ce știi că este și vina ta.

Ascultă.
Fă acum o rugăciune: Doamne, iartă-mă și smulge-mă din mâna celui rău care vreau să îmi abată picioarele de pe calea credinței. Rămâi în duhul lui Hristos și cugetă. Ia înapoi pas cu pas credința și recuperează terenul pierdut.

Ascultă.
Pleacă de pe teritoriul celui rău. Nu mai sta acolo unde dușmanul este mai tare decât tine. Părăsește tovărășiile rele și roagă pe Dumnezeu să îți dea un prieten duhovnicesc. Acolo unde știi că ești iubit cu adevărat, acolo unde o mamă plânge pentru tine, du-te și caută un sfat. Iubirea găsește mereu calea.

Ascultă.
Lasă cântecele credinței să răsune în căști. Fiecare vers, fiecare cântec va picura speranță proaspătă, va revărsa bucurie sfântă. Lasă și o predică , două, să ruleze. Nu vei înțelege prea mult, nu va fi poate ceva deosebit, dar ușor , ușor vei vedea o diferență.

Ascultă.
Du-te la psalmi și soarbe din înțelepciunea de sus. Lasă Cuvântul lui Dumnezeu să țese ceea ce păcatul a destrămat. Lasă Cuvântul lui Dumnezeu să zidească ceea ce păcatul a dărâmat.

Ascultă.
Poate ai simțit nuiaua falimentului , eșecului, poate ți s-au oprit binecuvântările. Să nu deznădăjduiești. Ai rămas fără bani doar ca să înțelegi Cine este Comoara ta: Dumnezeu. Mâna lui Dumnezeu, apasă ca să corecteze și tot ea îți va da mai apoi tot ceea ce ai nevoie.

E ziua de luni. Ceva nou ne-a fost dăruit: o săptămână. Putem face lucrurile diferit. Putem să oprim alunecarea spirituală. Nu mai lăsăm declinul să înainteze. Nu mai lăsăm erodarea credinței să ne surpe temeliile.

Luptăm să fim, iarăși, oameni puternici în credință. Pune aceasta în fruntea agendei tale.

Cu Dumnezeu spre biruință.

Sursă foto și text: Facebook Florin Ianovici