DRAGOSTEA – REMEDIUL PENTRU FRICĂ
„În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme, n‑a ajuns desăvârşit în dragoste.” (1 Ioan 4.18)
„Şi voi n‑aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: «Ava! adică: Tată!»” (Romani 8.15)
Nu poți să iubești pe cineva şi, totodată, să‑ți fie frică de acea persoană. Afară doar dacă este vorba despre o dragoste extrem de rudimentară și foarte deficitară. Nu uita că „dragostea desăvârșită izgonește frica”.
Există mulți oameni care se declară creștini și care, totuşi, trăiesc fiecare zi cu o povară de spaimă pe umeri și cu inima înghețată de frică; iar aceasta numai din pricină că nu s‑au apropiat destul de Domnul Isus Cristos și n‑au avut suficientă grijă ca inima să le rămână tare sub acțiunea transformatoare a dragostei Lui pentru a putea să‑și alunge spaimele ca pe niște plăsmuiri bolnave. O dragoste mică nu are destulă tărie pentru a alunga temerile grele, adunate ciorchine.
Există sute de oameni care, deşi se declară creștini, nu știu mai nimic despre dragostea aducătoare de bucurie a lui Dumnezeu care înghite și face imposibilă orice spaimă; oameni care, fiindcă nu cunosc voia plină de dragoste a unui Tată iubitor, tremură de frică atunci când înfruntă în imaginație – și cu atât mai mult atunci când întâlnesc în realitate – răul inevitabil, și care nu se pot gândi la moarte altfel decât cu o frică debilitantă. În experiența multor creștini, a mai rămas prea mult din vechiul aluat dospit al temerilor egoiste. „M‑am temut de tine, fiindcă ești un om aspru, și, fiindcă m‑am temut, mi‑am ascuns talantul și nu am făcut nimic pentru tine” ar putea reprezenta rezumatul experienței mult prea multor creștini.
Caută să apelezi numai la modul corect și sănătos de a scăpa de teama rațională viguroasă despre care vorbesc. Există un singur lucru înțelept pe care îl poți face, și anume să te asiguri că ai scăpat de realitatea păcatului, înlăturând astfel cauza primordială a fricii paralizante de Dumnezeu. Du‑te la crucea Domnului Isus Cristos cu toate păcatele tale! El le va da în întregime la o parte, fiindcă numai El poate face acest lucru. Își va pune mâna peste tine, așa cum a făcut și în vechime, și va rosti cuvintele aducătoare de mângâiere şi speranţă care i‑au ieşit de atâtea ori de pe buze și pe care numai El are competența de a le rosti în sensul lor cel mai profund: „Eu sunt, nu te teme de nimic!” ––Alexander Maclaren
Provocări zilnice pentru creștini // Edwin și Lillian Harvey