SUA lovesc Venezuela într-o operațiune cu miză globală. Explozii la Caracas și capturarea lui Nicolas Maduro, anunțată de Donald Trump
Capitala Venezuelei a fost zguduită sâmbătă dimineață de explozii puternice, pe fondul informațiilor de breaking news privind o amplă operațiune militară a Statelor Unite. Potrivit martorilor citați de agenții internaționale precum AFP și Reuters, deflagrațiile au avut loc în jurul orei locale 02:00, fiind precedate de sunete asemănătoare survolului unor avioane de luptă. Surse media nu exclud nici utilizarea dronelor de atac.
Mai multe cartiere din sudul orașului Caracas, în apropierea unei importante baze militare, au rămas fără electricitate, conform Agerpres. În primele ore de la incident, nici Casa Albă, nici autoritățile de la Caracas nu au oferit confirmări oficiale, deși CNN a solicitat un punct de vedere administrației americane.
La scurt timp după apariția informațiilor despre explozii, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat într-o postare pe Truth Social că forțele speciale americane l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, împreună cu soția sa, și că aceștia au fost deja scoși din țară. Trump a confirmat totodată că a ordonat lovituri militare punctuale asupra unor obiective militare din Venezuela, inclusiv instalații din Caracas.
Oficiali americani citați de CBS News, sub protecția anonimatului, au precizat că atacurile au vizat infrastructura militară a regimului Maduro. Dacă informațiile privind capturarea liderului venezuelean se confirmă, operațiunea ar reprezenta una dintre cele mai spectaculoase acțiuni militare americane din ultimele decenii, comparabilă cu arestarea lui Saddam Hussein sau eliminarea lui Osama bin Laden.
Anunțul vine într-un context simbolic și strategic. Pe 3 ianuarie 2020, în ultimul an al primului său mandat, Donald Trump a ordonat un atac cu drone care a dus la asasinarea generalului iranian Qasem Soleimani, comandantul Forței Al-Quds din cadrul Gărzii Revoluționare. Pentru Trump, un Iran fără program nuclear și fără capacitatea de a amenința Israelul și Orientul Mijlociu a fost și rămâne un obiectiv central.
Șase ani mai târziu, pe 3 ianuarie 2026, președintele american ordonă lovituri militare asupra Venezuelei. Pentru Trump, înlăturarea regimului lui Nicolas Maduro este un obiectiv mai vechi, încă din primul mandat, când l-a recunoscut pe Juan Guaidó drept președinte interimar, în urma unor alegeri prezidențiale considerate fraudate. Atunci, mai multe state, inclusiv România, au sprijinit această poziție, într-o tentativă de schimbare a regimului prin mijloace democratice, care însă nu s-a materializat. Ulterior, sprijinul american s-a orientat către lidera opoziției Maria Corina Machado, laureată anul trecut a Premiului Nobel pentru Pace.
Tensiunea s-a amplificat și mai mult în ultimele ore. Cu aproximativ o oră înainte de anunțul capturării, Nicolas Maduro apăruse într-o transmisiune live pe Telegram, acuzând „agresiunea militară a Statelor Unite împotriva Venezuelei”. Între timp, ministrul apărării, Vladimir Padrino López, a emis o declarație sfidătoare, afirmând că forțele venezuelene „nu vor negocia și nu se vor preda”, semnalând că structurile regimului nu s-au prăbușit complet.
Operațiunea are și o puternică dimensiune geopolitică. Cu doar câteva ore înainte de atacuri, la Caracas se afla Qiu Xiaoqi, emisarul special al președintelui chinez Xi Jinping pentru America Latină și Caraibe, fapt interpretat de analiști drept un semnal că acțiunea SUA este și un mesaj direct către China și Rusia. Instabilitatea din Venezuela, la fel ca cea din Iran, afectează interesele energetice și strategice ale Beijingului și Moscovei, care folosesc aceste state ca puncte de sprijin geopolitic împotriva influenței occidentale.
În paralel, Donald Trump a avertizat Iranul că SUA vor apăra protestatarii în cazul în care regimul de la Teheran va reprima violent manifestațiile, după ce, anul trecut, a autorizat bombardierele strategice B-2 să lovească facilități nucleare iraniene. O eventuală prăbușire a regimurilor de la Teheran și Caracas ar reprezenta, potrivit experților, o înfrângere strategică pentru autocrații și ar deschide o nouă etapă de reașezare a puterii globale, prin forță și revoluții.
Potrivit presei americane, capturarea lui Nicolas Maduro ar fi fost realizată de unități Delta Force. Pe numele liderului venezuelean exista încă din 2020 o recompensă de 50 de milioane de dolari oferită de SUA, acesta fiind acuzat de complicitate la trafic de droguri și legături cu organizații criminale. Până la această oră nu există informații confirmate privind victime în rândul militarilor americani sau al civililor.
Situația rămâne extrem de fluidă, iar lipsa confirmărilor independente impune prudență. Cert este însă că rolul asumat acum de Statele Unite pare a fi acela de actor destabilizator calculat, care urmărește limitarea influenței rivalilor săi strategici și redesenarea echilibrului de putere pe scena internațională.
Sursă articol: Tribuna.us
