Bisericile ar trebui să acorde mai multă atenție modului în care îi primesc pe creștinii necăsătoriți și să se asigure că aceștia se simt pe deplin apreciați și integrați în viața comunităților lor. Acesta a fost mesajul transmis de vorbitorii prezenți la prima conferință organizată de Single Friendly Church Network (Rețeaua Bisericilor Prietenoase cu Persoanele Necăsătorite).

Conferința, intitulată „Apartenență”, a marcat lansarea Săptămânii Bisericilor Prietenoase cu Persoanele Necăsătorite, o campanie prin care organizația urmărește să inspire o schimbare de mentalitate în bisericile de diferite confesiuni, astfel încât fiecare persoană să se simtă apreciată, indiferent de statutul său marital sau relațional.

O problemă de relaționare, nu de doctrină

Sorcha Connell, directoarea executivă a organizației Single Friendly Church Network, a declarat că bisericile din diferite confesiuni nu reușesc adesea să înțeleagă realitățile sociale, emoționale, spirituale și financiare cu care se confruntă creștinii necăsătoriți.

Ea a sugerat că problema este, în primul rând, „una de relaționare, nu de doctrină”, avertizând asupra unui model de viață bisericească în care maturitatea creștină pare să fie evaluată în funcție de atingerea unor etape considerate normale în viața de familie.

„Când tratăm credința ca pe o scară pe care trebuie să urcăm, începem să credem că cei care urcă cel mai repede și ating etapele așteptate fac lucrurile corect, iar cei care nu reușesc trebuie să facă ceva greșit”, a explicat ea.

Connell a continuat:

„Biserica nu a fost niciodată menită să fie o scară, ci o masă suficient de largă și de accesibilă, încât fiecare persoană să se simtă inclusă și să știe că își are locul acolo.”

Connell a subliniat că statutul de persoană necăsătorită cuprinde o mare varietate de situații: persoane care nu au fost niciodată căsătorite, persoane divorțate sau văduve, părinți singuri, oameni care își caută activ un partener, dar și creștini căsătoriți cu persoane care nu le împărtășesc credința.

Ea a făcut referire la datele Oficiului Național de Statistică, potrivit cărora aproximativ 8,6 milioane de persoane din Regatul Unit locuiesc singure.

De asemenea, a menționat un sondaj realizat în 2012 de Christian Connection, la care au participat peste 3.000 de creștini necăsătoriți. Dintre aceștia, 43% au fost de acord cu afirmația că bisericile lor „nu știu ce să facă în privința lor”.

Cercetări mai recente, realizate în 2026 de Single Friendly Church Network, au evidențiat importanța prieteniei.

Potrivit lui Connell, peste 95% dintre respondenți au declarat că prieteniile cu alți creștini sunt extrem de importante pentru ei.

„Prietenii sunt familia pe care ți-o alegi. Pentru o persoană necăsătorită, acest lucru este esențial”, a declarat unul dintre participanții la cercetare.

Când viața bisericii se concentrează aproape exclusiv asupra familiei

Connell a explicat că multe biserici pun un accent puternic pe familie, organizând întâlniri, cursuri și activități pentru diferite categorii de persoane, dar foarte puține dintre acestea se adresează în mod special celor necăsătoriți.

În același timp, sărbătorile și evenimentele bisericești se concentrează frecvent asupra unor ocazii precum Ziua Mamei, Ziua Tatălui, nunțile, logodnele și nașterea copiilor.

Ea a prezentat și rezultatele unei cercetări realizate de organizație privind experiența persoanelor necăsătorite în perioada Crăciunului.

Mai mult de jumătate dintre respondenți au declarat că nu ar participa la slujba propriei biserici în ziua de Crăciun.

Potrivit lui Connell, motivul nu era pierderea credinței, ci faptul că o sărbătoare atât de puternic asociată cu familia și timpul petrecut împreună poate deveni dureroasă pentru cei care o trăiesc singuri.

Unii au mărturisit că ar prefera să participe la un serviciu de colinde în perioada Adventului.

„Nu spun aceste lucruri pentru a critica modul în care bisericile organizează mesele de Crăciun. Multe dintre ele fac acest lucru minunat”, a precizat Connell.

„Dar felul în care se simt cu adevărat persoanele necăsătorite din comunitățile noastre nu pare să ajungă întotdeauna la cei care conduc închinarea, pregătesc predicile, planifică activitățile anuale sau organizează evenimentele.”

Ea a provocat bisericile să își pună o întrebare simplă:

„Cum se simt persoanele necăsătorite în comunitatea voastră?”

„Isus a fost necăsătorit, dar viața Lui nu a fost incompletă”

Connell a observat că, atunci când responsabilul organizației pentru relațiile cu bisericile poartă la evenimente un tricou inscripționat cu mesajul „Isus a fost necăsătorit”, oamenii se opresc, reflectează asupra acestei afirmații și încep conversații.

„Adesea, în mod inconștient, asociem cuvântul «necăsătorit» cu ideea de «singur»”, a explicat ea.

Însă Isus, a subliniat Connell, „nu a fost necăsătorit doar în așteptarea începerii unei alte etape a vieții, ci pe tot parcursul vieții Sale adulte”.

Exemplul Lui contestă ideea că absența unui soț sau a unei soții ar însemna o viață incompletă.

„Când oamenii aud cuvântul «necăsătorit», uneori se gândesc la izolare”, a spus ea, atrăgând atenția asupra prieteniilor și comunității care L-au înconjurat pe Isus de-a lungul lucrării Sale.

„Isus a fost, într-adevăr, necăsătorit, dar viața Lui nu a fost incompletă.”

Single Friendly Church Network urmărește să producă o schimbare de cultură în biserici, astfel încât creștinii necăsătoriți să fie primiți și apreciați în fiecare etapă a vieții lor.

Organizația caritabilă lucrează la nivel interconfesional, iar originile sale se regăsesc în preocupările exprimate de creștinii necăsătoriți începând din 2012, înainte de înființarea sa oficială ca organizație caritabilă în 2023.

De la găsirea unui partener la construirea unei comunități

Jackie Elton, fondatoarea și una dintre membrele consiliului de administrație al Single Friendly Church, a povestit cum propria experiență de femeie necăsătorită a contribuit, în cele din urmă, la apariția acestei mișcări.

Ea și-a amintit că, pe când avea puțin peste 25 de ani, a discutat cu pastorul bisericii sale despre faptul că viața ei nu părea să se îndrepte spre căsătorie.

În loc să îi ofere răspunsuri stereotipe despre așteptarea și rugăciunea pentru persoana potrivită, pastorul a încurajat-o să își pună întrebări mai profunde despre cine era și încotro se îndrepta viața ei.

În anul 2000, Elton a lansat platforma de întâlniri online Christian Connection.

Inițial, ea credea că întâlnirile online ar putea, într-un fel, „rezolva problema celibatului”, ajutându-i pe creștini să se căsătorească.

Totuși, experiențele utilizatorilor platformei au determinat-o să își reevalueze această presupunere.

Elton a explicat că abordările tradiționale ale lucrării bisericești dedicate persoanelor necăsătorite au întărit adesea ideea că mariajul reprezintă destinația finală a vieții.

„Au existat numeroase lucrări dedicate persoanelor necăsătorite, însă multe se adresau tinerilor înainte de căsătorie și se concentrau pe ceea ce trebuiau să facă înainte de a se căsători și pe modul în care puteau ajunge la căsătorie”, a spus ea.

„Aceste activități erau foarte orientate spre căsătorie și erau adesea conduse de persoane căsătorite.”

Elton a recunoscut că și Christian Connection abordase inițial viața persoanelor necăsătorite în principal din perspectiva întâlnirilor romantice.

Însă experiențele oamenilor care foloseau platforma au început să schimbe această perspectivă.

„Nu era vorba doar despre întâlniri romantice”, a explicat ea.

Unii utilizatori căutau o comunitate, evenimente la care să participe și ocazii de a discuta despre experiențele lor în biserică.

Aceste experiențe au contribuit, în cele din urmă, la realizarea unui sondaj amplu în rândul creștinilor necăsătoriți.

Aproximativ 3.000 de persoane au răspuns în decurs de o săptămână, multe dintre ele folosind această ocazie pentru a descrie pe larg experiențele trăite în bisericile lor.

Elton a spus că reacția a fost „copleșitoare”, iar 42% dintre respondenți au declarat că simțeau că bisericile lor nu îi observau și nu îi luau în considerare.

Concluzia ei a fost că soluția nu putea consta pur și simplu în organizarea unui nou program pentru persoanele necăsătorite.

„Trebuie să schimbăm cultura, trebuie să schimbăm toate acele atitudini ale oamenilor care spun: «Păi, noi nu prea avem persoane necăsătorite în biserică».”

O biserică primitoare pentru cei necăsătoriți își întărește întreaga comunitate

Reverenda Kate Wharton, membră a consiliului de administrație al Single Friendly Church, a îndreptat atenția participanților spre misiunea Bisericii.

Ea a susținut că o atitudine mai primitoare față de persoanele necăsătorite poate întări mărturia întregii Biserici.

„Faptul că o biserică este primitoare cu persoanele necăsătorite nu reprezintă o veste bună doar pentru acestea. În realitate, ajută întreaga biserică să construiască o comunitate mai puternică, iar acest lucru este benefic pentru misiunea ei”, a declarat Wharton.

Pornind de la capitolul 2 din Faptele Apostolilor, ea a arătat că imaginea biblică a Bisericii este aceea a unei comunități de credincioși care împărtășesc viața, hrana, bunurile materiale, închinarea și grija unii față de alții.

Wharton a avertizat că bisericile se pot organiza, fără să își dea seama, în jurul unui ideal centrat pe căsătorie, familie și copii, în loc să Îl așeze pe Hristos în centru.

„Când bisericile sunt construite în acest fel, aproape sigur fără intenție, ele creează o ierarhie care transmite mesajul că stilul de viață și relațiile anumitor persoane au mai multă valoare decât ale altora, că mariajul este destinația firească a vieții și că perioada în care cineva este necăsătorit reprezintă doar o sală de așteptare”, a explicat ea.

În opinia sa, bisericile primitoare față de persoanele necăsătorite pot oferi o alternativă convingătoare, cultivând prietenii între generații, ospitalitatea, generozitatea și viața trăită în comunitate.

Ce evenimente și realizări alegem să sărbătorim?

Wharton a subliniat că bisericile ar trebui să reflecteze și asupra etapelor importante din viața oamenilor pe care aleg să le celebreze.

Logodnele, nunțile și nașterile sunt marcate în mod obișnuit, însă momentele semnificative din viața persoanelor necăsătorite, precum mutarea într-o locuință nouă, începerea unui serviciu, absolvirea studiilor sau primirea unui premiu, pot primi mult mai puțină atenție.

Într-o cultură care continuă să măsoare maturitatea și succesul printr-o succesiune liniară de etape legate de relații și familie, Wharton consideră că Biserica are de oferit o perspectivă diferită asupra împlinirii umane.

„Succesul în viață înseamnă să Îl urmezi pe Isus, să avem viața ascunsă cu Hristos”, a afirmat ea.

„Acest lucru nu este doar relevant pentru misiune, ci este absolut esențial pentru ea. Avem de spus o poveste diferită și este o poveste mult mai bună decât cea pe care cultura noastră încearcă să o scrie.”

În încheiere, Wharton a sugerat că statutul de persoană necăsătorită nu ar trebui privit ca o problemă pe care bisericile trebuie să o rezolve, ci ca o provocare de a redescoperi adevărata semnificație a comunității creștine.

„Uneori vorbim despre persoanele necăsătorite ca și cum ar reprezenta o problemă pe care Biserica trebuie să o rezolve. Dar poate că, în realitate, ele îi adresează Bisericii o întrebare la care aceasta trebuie să răspundă.”

„Ce înseamnă să ne aparținem unii altora, pentru că Îi aparținem lui Hristos?”

„Dacă putem deveni o astfel de biserică, în care și cei care vin singuri își găsesc locul, s-ar putea să descoperim că ne apropiem tot mai mult de ceea ce Isus a dorit dintotdeauna să fie Biserica pentru fiecare om.”

Sursă articol: www.christiantoday.com

Traducere: Geanina Gula