FRUMUSEȚEA LUI CRISTOS
„Pe cine altul am eu în cer în afară de Tine? Şi pe pământ nu‑mi
găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.“ (Psalmul 73.25)
„Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El,
și prin rănile Lui Suntem tămăduiți.“ (Isaia 53.5)
Domnul Isus Cristos a devenit Fiu al omului pentru ca noi să
putem deveni fii ai lui Dumnezeu. El a venit din Cer pe pământ
pentru ca noi să putem merge de pe pământ în Cer. Era bogat, dar
de dragul nostru a devenit sărac.
A trăit în sărăcie şi a fost crescut în anonimat. Nu a beneficiat
de o educație aleasă. Rudele lui au fost oameni modeşti şi lipsiți de
influență în societatea acelei vremi.
În primii ani de viață, a speriat un împărat. La vârsta copilăriei, i-a pus pe gânduri pe învățătorii lui Israel; la vârsta maturității,
a păşit pe valuri şi a poruncit mării să se potolească. A vindecat
mulțimi de oameni fără medicamente şi nu a cerut nimic în schimbul serviciilor Sale. Nu a scris niciodată o carte, şi cu toate acestea
toate bibliotecile din lume nu ar putea cuprinde toate cărțile care
s-ar putea scrie despre El. Nu a compus niciodată vreo cântare, şi
totuşi El reprezintă tema mai multor cântări decât ale tuturor compozitorilor lumii la un loc. Nu a pus bazele niciunui colegiu, şi cu
toate acestea toate şcolile la un loc nu se pot lăuda cu un număr de
studenți la fel de mare ca numărul învățăceilor Lui. Oameni mari
au venit şi au plecat, dar El rămâne. Moartea nu L-a putut nimici şi
mormântul nu L-a putut ține.
Toți au cunoscut eşecul, dar El niciodată. Cel desăvârşit,
El este Căpetenia zecilor de mii. El este de o frumusețe absolu-
tă, desăvârşită.
Măreața frumusețe stă pe tron
Pe-a Salvatorului slăvită frunte;
E-ncoronat cu glorie ca Domn,
Pe buze-I curg izvoare ca din munte.
Nu seamănă cu El vreun muritor,
Oricât i-ar fi de sfânt şi nobil traiul;
Întrece-n frumusețe-ntregul cor
Al îngerilor sfinți cu tot alaiul.
El m-a văzut în tină scufundat
Și-a alergat afară a mă duce;
El vina mea asupra Lui a luat
Și-a pătimit în locul meu pe cruce. […]
De vreme ce din mâna Lui primesc
Aşa dovezi de dragoste măreață,
Chiar mii de vieți să am, le dăruiesc,
Nu doar un suflet mic şi-o scurtă viață.
—Samuel Stennett
Provocări zilnice pentru creștini // Edwin și Lillian Harvey
