O inimă care vede și dăruiește
„Omul milostiv va fi binecuvântat, pentru că dă săracului din pâinea lui.” Proverbele 22:9
Este ușor să observăm ceea ce ne lipsește nouă. Mai greu este să privim dincolo de propriile nevoi și să vedem lipsurile celui de lângă noi. Proverbul vorbește despre omul milostiv — omul care vede nevoia și nu rămâne indiferent. Este importantă expresia „din pâinea lui”. El nu dăruiește din ceea ce aparține altcuiva și nici nu așteaptă să aibă foarte mult pentru a deveni generos. Împarte din ceea ce Dumnezeu i-a pus deja în mână. Uneori credem că vom începe să dăruim când vom avea mai mult, dar generozitatea nu începe cu bogăția, ci cu inima. Milostenia nu se limitează nici la bani. Putem împărți „pâinea” timpului nostru, a resurselor, a atenției și a capacității de a ajuta. Uneori cineva are nevoie de hrană, alteori de o mână întinsă, de o vizită, de încurajare sau pur și simplu de un om care să nu treacă nepăsător pe lângă suferința lui. Dumnezeu spune că omul milostiv „va fi binecuvântat”. Aceasta nu este o formulă prin care cumpărăm binecuvântarea lui Dumnezeu. Mai degrabă, generozitatea ne așază inima în acord cu inima Lui. Noi putem dărui pentru că, înainte de toate, am primit. Cristos este exemplul suprem. El nu ne-a iubit de la distanță, ci S-a apropiat de nevoia noastră și S-a dăruit pe Sine pentru noi. Când împărțim cu cel aflat în nevoie, reflectăm ceva din această inimă a lui Dumnezeu. Winston Churchill spunea: „Câștigăm existența prin ceea ce primim, dar construim o viață prin ceea ce dăruim.” Nu trebuie să ai mult pentru a fi generos. Ai nevoie doar de o inimă care vede nevoia și de o mână dispusă să împartă ceea ce are.
Rugăciune
Doamne, dă-mi o inimă sensibilă la nevoile celor din jur. Păzește-mă de indiferență și egoism și învață-mă să împart cu bucurie ceea ce mi-ai încredințat. Fă din viața mea o expresie a bunătății și milei Tale. Amin.
Un gând pentru astăzi – link pentru comandă carte
