Liderii creștini și evrei au semnat o declarație interconfesională istorică prin care solicită ca inteligența artificială să fie dezvoltată și utilizată în limite etice care să păstreze demnitatea umană, să prevină prejudiciile și să asigure că tehnologia rămâne sub controlul uman.
Kristine Torjesen, președinta BioLogos, grupul de reflecție pe teme de credință și știință fondat de biologul și apologetul de renume mondial Francis Collins, a semnat Declarația comună privind etica și inteligența artificială în cadrul unui summit pe această temă organizat de American Security Foundation la Roma, pe 23 octombrie.
Printre ceilalți semnatari s-au numărat reverendul Dr. Walter Kim, președintele Asociației Naționale a Evanghelicilor, reverendul Johnnie Moore de la Congresul Liderilor Creștini, Gabriel Salguero de la Coaliția Națională Evanghelică Latino, Micah Goodman de la Institutul Shalom Hartman și rabinul David Bashevkin de la 18Forty, printre alții.
„În calitate de lideri religioși, cărturari și apărători ai iudaismului și creștinismului, ne-am adunat la Roma pentru a ne alătura apelului Papei Leon al XIV-lea la o «discuție senină și informată» despre progresul inteligenței artificiale (IA)”, se arată în declarația liderilor.
„Credem că toți oamenii, fiind creați după chipul și asemănarea Creatorului nostru, sunt înzestrați cu demnitate inerentă, drepturi fundamentale, capacitatea de a co-crea împreună cu Divinitatea și responsabilitatea – față de Divinitate și față de noi înșine – de a administra umanitatea și lumea noastră.”
Declarația explică în continuare că, în 1948, după două războaie mondiale, drepturile fundamentale ale omului au fost codificate de Declarația Universală a Drepturilor Omului (UNDHR) a Organizației Națiunilor Unite. De atunci, aceste drepturi au fost extinse în domeniul progresului tehnologic și au rămas semnificative.
„Acum, în era dezvoltării rapide a IA, considerăm că este de datoria nu numai a companiilor și a guvernelor, ci și a persoanelor credincioase, care numără peste 6 miliarde în întreaga lume, să respecte, să protejeze și să promoveze demnitatea, drepturile și prosperitatea umană, asigurându-se că IA este și rămâne sigură, etică și sub controlul uman”, se adaugă în declarație.
Citando „Apelul de la Roma pentru etica IA” al regretatului Papă Francisc din 2020, liderii au declarat că progresul IA trebuie să reflecte un progres real atât pentru rasa umană, cât și pentru planeta Pământ, cu trei cerințe conexe: „trebuie să includă incluziunea tuturor ființelor umane, fără a discrimina pe nimeni”, „să aibă la bază binele omenirii și binele fiecărei ființe umane” și „să țină seama de realitatea complexă a ecosistemului nostru”.
Liderii religioși doresc ca IA să reflecte valorile umane și, prin urmare, au semnat declarația care solicită respectarea a cinci principii esențiale: tehnologia trebuie să fie precisă, transparentă, să permită confidențialitatea și securitatea, să respecte demnitatea umană și să servească binelui comun.
Declarația solicita, de asemenea, „evaluarea independentă a sistemelor AI, măsuri de protecție pentru copii și alte persoane vulnerabile, precum și vigilență pentru ca AI să nu înlocuiască niciodată relațiile umane sau responsabilitatea morală”, așa cum a menționat Torjesen într-un articol post-summit pentru BioLogos.
„AI modelează profund relațiile umane – între noi, cu munca noastră și cu lumea noastră”, se arată în declarația liderilor religioși.
„Însă AI-ul nesigur afectează la fel de profund relațiile umane. Sistemele AI autoritare subordonează judecata și capacitatea de acțiune a oamenilor. Sistemele AI părtinitoare perpetuează discriminarea și inegalitatea umană, afectând disproporționat populațiile vulnerabile. Iar sistemele AI axate pe eficiență neagă oamenilor nuanțe esențiale, mai ales atunci când trebuie să se abordeze întrebări complexe sau să se realizeze sarcini intricate.”
Liderii au mai solicitat „discernământ și înțelepciune” în chestiunile spirituale atunci când ne apropiem de AI, cu ideea că tehnologia va îmbunătăți, și nu diminua, viața spirituală.
„Mai presus de toate, trebuie să refuzăm să idolatrizăm sau să ne închinăm AI-ului, indiferent de realizările sale”, au adăugat liderii.
„Pe măsură ce companiile de AI se întrec să dezvolte AI care depășește rolul de instrument pentru a construi superinteligența — un AI care poate depăși toți oamenii în majoritatea sarcinilor cognitive — oamenii trebuie să convină asupra liniei noastre morale colective: nu trebuie să dezvoltăm superinteligența până când nu suntem de acord că este sigură, controlabilă și dorită de publicul larg. Numai rămânând un instrument pentru oameni poate AI să servească cu adevărat umanitatea.”
Într-un articol separat pentru BioLogos, Torjesen a spus că AI-ul, ca și majoritatea tehnologiilor, poate fi folosit pentru „mari binefaceri sau mari răutăți, dar nu este neutru.”
„Schimbă deja modul în care trăim, învățăm și ne raportăm unii la alții”, a opinat ea.
Torjesen a explicat de ce a semnat declarația în numele BioLogos. Ea a spus că AI reprezintă o provocare tehnologică pentru creștini în îndeplinirea poruncii de a ne iubi aproapele (Marcu 12:31), de a proteja pe cei mai puțin norocoși (Matei 25:40) și de a avea grijă de creația lui Dumnezeu (Geneza 2:15).
„Folosit responsabil, AI ne poate ajuta să depășim marile probleme de mediu și sănătate cu care ne confruntăm. Dar dacă îl folosim fără grijă, nu doar că nu vom rezolva aceste probleme, ci le vom agrava și mai mult”, a spus Torjesen.
„BioLogos s-a alăturat altor lideri religioși la Roma pentru că, având atât de multe în joc, trebuie să ne asigurăm că AI este folosit în moduri care reflectă credința noastră și respectă demnitatea umană.”
Torjesen a subliniat că, având milioane de oameni care pun zilnic întrebări sistemelor AI precum ChatGPT despre viață, AI-ul modelează „fără îndoială” modul în care umanitatea vede lumea și pe ceilalți.
„Iar atunci când aceste sisteme AI răspund părtinitor sau fără nuanță, influența lor masivă și în creștere poate împiedica prosperitatea umană”, a spus ea.
„Acest lucru este valabil în mod deosebit pentru populațiile vulnerabile, care pot fi prezentate eronat sau induse în eroare de sistemele AI.”
Torjesen, evidențiind și alte preocupări, a scris despre tehnologia de recunoaștere facială bazată pe AI folosită pentru a localiza, aresta și răni minoritățile etnice și religioase.
„Pe măsură ce AI-ul continuă să se dezvolte, ar trebui să ne întrebăm și cum va fi integrat în acțiunile militare la nivel global”, a spus ea.
„Pentru a asigura siguranța și securitatea, statele trebuie să facă din AI un instrument pentru protejarea drepturilor civile, nu pentru a le încălca. Aceasta înseamnă să se abțină de la utilizarea sistemelor AI pentru a supraveghea cetățenii și să se acționeze pentru a opri manipulările AI care încurajează violența împotriva oamenilor. În mod crucial, comunitatea internațională trebuie, de asemenea, să se unească pentru a interzice utilizarea AI-ului în războaie autonome.”
„AI-ul ar trebui dezvoltat în conformitate cu o înțelegere solidă a demnității umane, una care să ia în considerare credința, emoțiile, cultura, munca și mediul nostru”, a adăugat ea.
Sursă articol: www.christiandaily.com
Traducere: Denisa Rus
