„De ce nu citesc niciodată povești pozitive despre Biserică în mass-media sau în fluxul meu de știri? Tot ce pare că citesc sunt doar titluri negative.”
Dacă aș fi primit un leu sau un dolar de fiecare dată când am auzit această remarcă în deceniile mele de activitate în comunicarea despre Biserică, atât la nivel local, cât și național, aș fi fost un om foarte bogat.
Acum – în sfârșit – au fost publicate cercetări care arată o imagine mai echilibrată a modului în care sunt raportate știrile despre creștini, dar și evidențiază lacunele evidente.
Firma de relații publice Jersey Road a colaborat cu agenția de monitorizare media Agility PR Solutions pentru a identifica și colecta articole de știri din mass-media online din Marea Britanie, referitoare la creștinism, în perioada decembrie 2023 – noiembrie 2024, și apoi a analizat modul de acoperire.
Aceasta a arătat că reportajele negative au fost mai multe decât cele pozitive și că confesiunile „tradiționale” au beneficiat de o acoperire mai mare decât cele penticostale și alte ramuri ale Bisericii.
Dar există o lecție importantă care reiese din această cercetare și care mi-a atras atenția experimentată. Autorii nu se plâng sau nu se lamentă cu privire la rezultate – ci propun modalități practice prin care Biserica și creștinii pot îmbunătăți modul în care sunt reflectați în mass-media.
Acestea includ:
Valorificarea puterii poveștilor personale de credință
Interesul mass-mediei pentru poveștile personale de credință oferă oportunități valoroase pentru organizațiile creștine,” spun autorii raportului. „Creștinismul oferă, de asemenea, povești puternice despre mântuire, emoție, surpriză și chiar umor și ciudățenie, care adaugă valoare știrilor – așadar există multe oportunități pentru creștini de a schimba narațiunea.”
Organizațiile creștine sunt încurajate să ia în considerare „dezvoltarea unui parteneriat strategic cu persoane publice care pot vorbi autentic și pozitiv despre credința lor și cauzele creștine.
Sprijinirea mass-mediei în lărgirea modului în care este portretizată Biserica. Bisericile care desfășoară activități valoroase în comunitate sunt încurajate să „își spună proactiv poveștile, mai ales atunci când acestea sunt legate de probleme sociale de actualitate și de interes public.”
Reflectarea noilor expresii ale bisericii – cum ar fi o comunitate creștină formată în jurul surfingului – sau a unor slujiri neobișnuite, poate contribui la schimbarea percepției asupra vieții bisericești. Acestea, spune raportul, „oferă oportunități pentru ca bisericile să atragă în mod proactiv atenția mass-mediei și să contribuie la remodelarea percepției publice asupra creștinismului.”
Conștientizarea riscurilor legate de reprezentarea publică. „Deși implicarea în mass-media oferă vizibilitate, ea implică și riscuri de imagine,” avertizează raportul. „Este important să fim conștienți de acestea și să acționăm cu înțelepciune și discernământ, chiar și atunci când este vorba despre relatări aparent pozitive.”
Organizațiile și bisericile sunt încurajate să își aleagă purtătorii de cuvânt cu grijă, să îi pregătească corespunzător și să fie conștiente de modul în care diferitele instituții media abordează subiectele legate de credință.
A conduce cu integritate și transparență. Mass-media a scos la iveală abuzuri și eșecuri instituționale în cadrul bisericilor și organizațiilor creștine, iar adesea aceste grupuri răspund, spun autorii raportului, „cu tăcere, ambiguitate sau încercări de mușamalizare.”
În schimb, „ar trebui să fie transparente în abordarea cazurilor de abuz, să recunoască sincer greșelile din trecut și să ia măsuri concrete care să susțină scuzele publice, demonstrând un angajament credibil pentru schimbare.”
Raportul oferă și „recomandări pentru jurnaliștii naționali”, printre care: să privească dincolo de curentele tradiționale ale Bisericii, să evite încadrarea liderilor religioși într-un set restrâns de subiecte și să caute creștini care au opinii echilibrate sau din sfera mainstream, în loc să-i caute doar pe cei din extreme.
Jurnaliștii sunt de asemenea îndemnați să nu ignore semnele de credință personală manifestate în spațiul public – cum ar fi fotbaliști din Premier League care își ridică mâinile în rugăciune – ci să relateze și să explice ceea ce observă, oferind totodată acoperire și milioanelor de creștini persecutați din întreaga lume.
Acest raport binevenit și inovator rezonează cu experiența mea în relaționarea cu diverse canale media în numele Bisericii și al organizațiilor creștine. Dar există și un rol esențial pentru bisericile locale și pentru alte grupuri care lucrează la firul ierbii.
Aș încuraja fiecare biserică să identifice o persoană responsabilă în mod special cu construirea de legături cu mass-media – atât cu publicațiile locale tradiționale care încă funcționează, cât și cu numărul tot mai mare de platforme independente care apar în întreaga țară. Să nu uităm nici de posturile locale de radio – BBC, comerciale și independente – care încă atrag public.
Bisericile sunt, în esență, organizații locale, așa că presa comunitară, inclusiv rețelele sociale, ar trebui să fie elemente-cheie ale activității noastre de influență și de apropiere față de oameni. Altfel, riscăm să fim complici la reflectarea slabă a impactului major pe care Biserica îl are, în mod pozitiv, în societate.
Confesiunile naționale și marile organizații creștine pot face multe – dar bisericile locale motivate, care caută să obțină vizibilitate în propriile comunități, pot contribui decisiv la transformarea modului în care Biserica este percepută în întreaga țară și dincolo de ea. Este încă mult de lucru…
Sursă articol: www.christiantoday.com
Traducere: Denisa Rus
