Un studiu recent realizat de Institute for Family Studies (IFS) indică un fenomen care se accentuează în Statele Unite: un procent tot mai mare de femei tinere cu orientare de stânga preferă să cultive cariera şi materialismul, în detrimentul căsătoriei şi formării unei familii.
Scăderea drastica a căsătoriilor și a nașterilor
Conform raportului IFS, pentru femeile conservatoare cu vârsta între 25 şi 35 de ani, procentul celor care s-au căsătorit măcar o dată a scăzut din anii 1980, dar a rămas relativ ridicat — de la aproximativ 83% la 60%. În schimb, femeile liberale din aceeași categorie au trecut de la 75% la doar 44%. Iar când e vorba de copii: în anii ’80, aproximativ 60% dintre femeile liberale aveau cel puțin un copil; acum, procentul este de circa 40%.
În paralel, femeile conservatoare nu doar că nu au renunțat la familie, ci rata de femei cu copii a crescut — de la 65% la 71%.
Carieră, bani și independență mai presus de o familie
Autorii studiului IFS interpretează aceste schimbări ca fiind parțial determinate de o schimbare culturală: o serie de mesaje — venite mai ales dinspre media de stânga — promovează ideea că viața celibatară, independența, cariera și consumul oferă satisfacții superioare celor oferite de căsătorie și copii.
Un sondaj citat de raport relevă că, printre femeile din Generația Z care au votat cu candidatul de stânga la alegerile din 2024, opțiunile preferate au fost: „să ai un job sau o carieră care îți place” și „să ai suficienți bani să faci ce-ți dorești”. În schimb, „o familie cu soț și copii” a fost plasată pe ultimul loc.
Această abordare — numită în raport „Midas Mindset” — sugerează că succesul și satisfacția de viață sunt definite mai degrabă prin realizări personale, financiare și profesionale, decât prin relații, familie și copii.
O separare ideologică între generații — și între sexe
Raportul IFS observă totodată o polarizare ideologică: tinerii conservatori tind să rămână fideli unei viziuni „family-first”, în care căsătoria și copiii sunt prioritare; tinerii de stânga — în special femeile — adoptă o viziune individualistă, orientată spre autonomie și auto-realizare.
Această divergență accentuează o diferență de gen: datele indică faptul că bărbații din generația Z care se identifică de dreapta pun adesea paternitatea pe primul loc, iar căsătoria pe locurile din urmă — spre deosebire de femeile liberale, care le resping cu totul.
Pe termen lung, autorii avertizează că acest trend poate avea consecințe demografice, sociale și chiar politice: scăderea natalității într-o parte a populației — cea progresistă — şi consecințe asupra echilibrului generațional şi valorilor sociale.
Critici și controverse — între libertate individuală și presiune socială
Dincolo de cifre, interpretările și reacțiile sunt polarizate. Suporterii analizei spun că e vorba de „realism demografic” și de o recalibrare a priorităților după ce mentalitatea consumeristă și a succesului financiar a devenit dominantă. În opinia lor, promovarea „vieții independente” este un instrument ideologic: servește de fapt la decuplarea oamenilor — în special a femeilor — de instituția familiei, obișnuindu-i cu o existență individualistă, mai ușor manevrabilă de structuri instituționale.
Pe de altă parte, detractorii consideră că fiecare persoană are dreptul să decidă ce vrea de la viața ei: o carieră, libertate, familie sau toate. Pentru ei, schimbarea de priorități reflectă evoluţia normală a unei societăți în care femeile au oportunități mai mari și nu mai sunt constrânse de norme tradiţionale.
De asemenea, există critici care spun că raportul şi articolele citate exagerează legătura între orientarea politică și decizii personale — alegerea de a nu avea copii sau de a amâna căsătoria poate fi influențată de factori economici, de incertitudine socială, de criza costului vieții, nu doar de „propagandă ideologică”.
Ce spune asta despre America — și poate despre lume
Fenomenul descris de IFS, în opinia autorilor, o transformare profundă a societății americane: trecerea de la modele tradiţionale — familie, parteneriat, copilărie — la modele individualiste, axate pe auto-împlinire, carieră și consum. Iar dacă acest trend continuă, autorii avertizează, consecințele pot fi amplificate: scăderea natalității, modificări demografice, pierderea influenței culturale şi ideologice a segmentului liberal… şi, poate, o schimbare în echilibrul politic pe termen lung.
Pentru mulți, acest raport nu e doar un bilanț sociologic — ci o chemare la reflecție: ce înseamnă fericirea, ce înseamnă împlinirea, ce sacrificăm în numele libertății.
Sursă articol: Tribuna.us