55,8% dintre români consideră că, luând în calcul toate lucrurile din perioada comunistă, aceasta a însemnat un lucru bun pentru România, în timp ce 34,5% dintre ei consideră că în comunism s-au întâmplat mai multe lucruri rele.
INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist (IICCMER), a realizat un studiul legat de percepția românilor față de regimul comunist din România. Concluziile generale arată o tendință de a considera acea perioadă mai bună decât cea prezentă.
Concluziile acestui sondaj vin ca o surpriză, în special pentru românii care au emigrat în Statele Unite ale Americii din cauza persecuției și sărăciei la care erau supuși de regimul comunist Ceaușescu.
Percepția favorabilă față de comunism crește semnificativ în rândul celor de peste 60 de ani (67%) și al persoanelor cu studii primare (72%). În schimb, tinerii între 18 și 29 de ani rămân mai sceptici: 45% dintre aceștia privesc comunismul ca pe o perioadă pozitivă.
O treime dintre români cred că perioada comunistă a fost rea
Datele din același sondaj arată că 34,5% dintre respondenți cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România. Cei mai critici sunt tinerii între 18-29 de ani, unde aproape jumătate (48%) consideră comunismul o perioadă cu mai multe rele decât bune. Doar 23% dintre cei trecuți de 60 de ani împărtășesc aceeași opinie.
59% dintre persoanele cu studii superioare cred că regimul comunist a fost mai degrabă dăunător, sentiment împărtășit și de locuitorii din București (53%) și marile orașe (42%).
Românii cred că înainte de 1989 „se trăia mai bine”
48,4% dintre români sunt de părere că, în comparație cu prezentul, în perioada comunistă „se trăia mai bine”. 34,7% sunt de părere că era mai rău atunci, în timp ce 13,2% cred că nu există diferențe.
Cei mai mulți dintre cei care apreciază că se trăia mai bine în comunism sunt persoane cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar – 77%. Persoanele care au venituri care le asigură tot ce le trebuie fără eforturi financiare sau cu câteva eforturi cred în procente mai mici că traiul în comunism era mai bun: 32% și 20%.
Cu toate acestea, 80,9% dintre respondenți sunt de părere că în comunism era mai puțină libertate decât azi, iar 75,1% consideră că perioada comunistă aducea mai multă siguranță publică.
Peste 65% dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun
Două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România. Remus Ștefureac, director general al INSCOP, a avertizat că rezultatul cercetării arată că fostul dictatorul comunist a fost transformat „veritabil star pe Facebook și Tik-tok în video-uri și imagini realizate profesionist”, acest lucru fiind „o consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm”.
„Cu toate eșecurile prezentului, cu toate nemulțumirile sociale, economice ale unei părți a populației care amplifică regretul după comunism, procentele catastrofice ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural!”
Ele sunt o consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm, a cel puțin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele de multiplicare a informației, dar cu precădere pe rețelele sociale”, a mai precizat directorul general al INSCOP.
Ceaușescu, transformat într-un veritabil star pe Facebook și Tik-tok în video-uri
„Și ca urmare a acestui eșec, astăzi două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu (de vreo 10 ani, veritabil star pe Facebook și Tik-tok în video-uri și imagini realizate profesionist și răspândite strategic și cu resurse) a fost un lider bun pentru România, și doar 24% cred că a fost un lider rău pentru România”, a mai spus Ștefureac.
Sebastian Lăzăroiu, sociolog, demontează „beneficiile” comunismului în România
„Mâncarea era mult mai sănătoasă” – Chiar și după criteriile de azi, mai puțină carne, dulciuri și chiar postul intermitent sunt recomandate. Mâncarea era mai sănătoasă, în general, nu doar în România.
„Oamenii se ajutau mai mult unii pe alții” – Da, destul de corect. Erau rețelele de supraviețuire care funcționau, acolo unde instituțiile începuseră să eșueze sistematic. Pe de altă parte, frica a dus, paradoxal, la atomizarea societății, deci solidaritatea era insulară/parohială.
„România era o țară mai bogată decât în prezent” – Fals. România nu știa să-și exploateze resursele sau nu avea tehnologie ca să o facă. Ce s-a schimbat după 1990 este că am importat tehnologie și avem mai multe investiții. De altfel, comunismul a fost celebru prin lipsa eficienței în exploatarea resurselor și organizarea muncii. Unul din motivele prăbușirii.
„Era mai multă siguranță publică” – Da, e posibil. Oamenii erau mai speriați, violența statului începea de când te interoga poliția. Pedepsele erau disproporționate în raport cu faptele. Exista și pedeapsa cu moartea. O societate înfricoșată, cu mai multă siguranță publică, în care inovația și originalitatea puteau fi ușor infracțiuni.
„Se produceau mai multe decât în prezent” – Fals. Nici în alte țări din lume nu se produceau mai multe decât în prezent.
„Statul avea mai multă grijă de cetățean” – Fals. Am explicat mai sus de unde venea iluzia că oamenii se ajută mai mult unii pe alții. Rețelele de întrajutorare erau peste tot unde statul eșuase.
„Era mai puțină corupție” – Da, e posibil. Era o societate teoretic egalitaristă, cu o clasă privilegiată care n-avea nevoie să fure din banii publici. Cred că corupția era mai mult la bază, pentru supraviețuire (oamenii simpli furau din avutul public, la CAP, în întreprinderi, dacă asta e definiția corupției).
„Instituțiile statului erau mai eficiente” – Fals. E unul din motivele pentru care comunismul s-a prăbușit peste tot. Ineficiența instituțiilor.
„Accesul la educație era mai ușor” – Nu neapărat, dar educația asigura un nivel de bază pentru toți absolvenții, ca să fie funcționali. Cred că analfabetismul funcțional era mai mic.
„Accesul la servicii de sănătate era mai ușor” – Greu de zis. Posibil.
„Se trăia mai bine” – Fals. Penuria anilor 80, nu doar alimentară, ci și energetică, nu poate defini un trai mai bun.
„Se promovau mai multe valori morale decât în prezent” – Nu știu care erau alea. Lozinci și ideologie? În orice caz, ruptura între vorbe si fapte era mai mare.
Datele cercetării intitulate „Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei” au fost culese în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1500 de respondenți, cu o eroare de +/-2.5%.
Sursă articol: Tribuna.us
