După 7 octombrie, o serie de națiuni acordă recunoașterea chiar și fără reconciliere
„Știi de ce noi, palestinienii, suntem faimoși?”, l-a întrebat Mahmoud Darwish, veneratul poet național palestinian, pe un interlocutor israelian în urmă cu 20 de ani. „Pentru că sunteți dușmanii noștri. Interesul față de noi provine din interesul față de problema evreiască”.
Acest lucru este din nou evident în această săptămână, întrucât Franța, Marea Britanie, Australia, Canada și alte țări recunosc statul palestinian ca pedeapsă pentru Israel. Ele nici măcar nu pretind că Palestina îndeplinește criteriile pentru a deveni stat. Ele nu prezintă recunoașterea ca fiind o evaluare a suveranității palestiniene, așa cum ar trebui să fie, analizează echipa editorială a The Wall Street Journal.
În schimb, ei folosesc recunoașterea ca pe o declarație politică împotriva eforturilor de război ale Israelului. Miza este aplicarea de sancțiuni împotriva Israelului în viitor și o victorie pentru Hamas astăzi.
Așa a fost percepută această decizie de către Israel, de-a lungul întregului spectru politic, și de către Hamas însuși. „De ce toate aceste țări recunosc Palestina acum?”, a întrebat Ghazi Hamad, membru al Biroului Politic al Hamas, la Al Jazeera. „Fructele zilei de 7 octombrie” – masacrul din 2023 pe care el jură să-l repete – „sunt cele care au determinat lumea să deschidă ochii asupra cauzei palestiniene”.
Masacrați evreii, țineți ostatici suficient timp, folosiți suficienți locuitori din Gaza ca scuturi umane și veți obține propriul stat. Prin obsesia sa pentru răspunsul militar israelian, președintele francez Emmanuel Macron îl ajută pe Hamad să transforme ziua de 7 octombrie în ziua independenței palestiniene.
Conducând grupul său format în principal din guverne de centru-stânga, Macron susține că „izolează Hamas”, deoarece grupul terorist se opune unei soluții cu două state. Hamas face acest lucru deoarece soluția respectivă impune palestinienilor să facă pace cu Israelul. Însă aceste recunoașteri separă statalitatea de orice acord de pace, acordând recunoaștere chiar și fără reconciliere. Ele oferă Hamas ceea ce dorește.
De ce să nu cerem ca pașii către pace să fie prioritari, în loc să ne mulțumim cu „angajamentele” Autorității Palestiniene, care s-ar putea să nu fie niciodată respectate? De ce să nu condiționăm recunoașterea de eliberarea tuturor ostaticilor și exilarea Hamas? Astfel, refuzul Hamas ar deveni un obstacol în calea victoriei palestiniene, în loc să fie un factor favorabil acesteia.
În loc să izoleze Hamas, Macron acționează pentru a izola Israelul. Acest lucru nu apropie deloc crearea unui stat palestinian. Pe 7 octombrie 2023, israelienii au văzut o viziune a naționalismului palestinian în acțiune. De asemenea, au văzut cum Hamas a câștigat sprijinul palestinienilor după aceea, iar Israelul a fost condamnat pentru că a ripostat. Israelienii vor trebui acum să vadă ceva diferit din partea palestinienilor pentru a fi convinși că uciderea evreilor nu este esența naționalismului lor.
Dacă nu, de ce ar trebui israelienii să creadă că un stat din Cisiordania nu va ajunge în curând să semene cu Gaza și să pregătească un alt atac de tipul celui din 7 octombrie? Și că lumea nu va da vina pe Israel în urma acestuia? Macron nu a fost convingător când a declarat pentru CBS News: „Nu există Hamas în Cisiordania”. Dar toată lumea știe că există.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că recunoașterea are scopul de a „reînvia speranța păcii și a unei soluții cu două state”. Adjunctul său, David Lammy, a adăugat că „suntem destul de departe de a avea două state”. Toate acestea fac să fie de neînțeles faptul că ei angajează Marea Britanie în afirmația că al doilea stat există deja.
Recunoașterea statului este concepută ca un teatru diplomatic sigur pentru publicul occidental, detașat de realitatea dură din Orientul Mijlociu: palestinienii au ales în mod constant lupta pentru distrugerea Israelului, în locul ofertei de a avea un stat alături de acesta.
A spune „să existe amândouă”, așa cum spun acum Franța, Marea Britanie, Canada, Australia și alte țări, înseamnă să le facem pe plac Hamasului.
Sursă articol: Tribuna.us