CALEA ÎNGUSTĂ CARE DUCE LA VIAȚĂ
„Intraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sunt cei ce intră pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sunt cei ce o află.” (Matei 7.13‑14)
Îngustă este calea! Da, dacă vrei să fii creștin, trebuie să‑ți concentrezi și să‑ți consacri întreaga viață unei singure ţinte. După cum razele de soare hoinare trebuie să fie concentrate într‑un punct pentru a putea să ardă, la fel și țelurile și obiectivele noastre atât de diverse și de împrăștiate trebuie focalizate într‑un punct concret. Vei putea afirma: „Lucrul acesta mă definește”, și astfel, tot ceea ce facem trebuie să facem în Dumnezeu, pentru Dumnezeu, prin Dumnezeu și cu Dumnezeu.
Așadar, calea este îngustă pentru că, având un singur țel, creştinul trebuie să excludă suprafețe întinse de ambele părți, suprafețe în care oamenii cu scopuri nu prea înalte și acaparante hoinăresc și tăifăsuiesc în voie. Există în Orient cărări înguste, străjuite de fiecare parte de garduri vii de cactuși, dincolo de care se întind vii bogate, încărcate cu struguri suculenți, iar călătorul trebuie să rămână pe cărăruie, între tufele țepoase de cactuși, oricât de prăfuit ar fi drumul și oricât de crăpate de sete i‑ar fi buzele.
Îmi amintesc că am vizitat odată acea insulă‑fortăreață atât de neobișnuită din apropierea coastei Normandiei, aflată pe o stâncă izolată din mijlocul unui golf larg și nisipos. Un dig îngust duce până la insulă, traversând golful nisipos. Se plânge cineva că trebuie să meargă pe acest dig? Digul înseamnă siguranță și viață, pentru că de ambele părți ale lui se întind nisipuri mișcătoare în care, dacă vreun biet călător își scapă piciorul riscă să fie înghițit cu totul.
Calea îngustă pe care trebuie să călătorim noi este un astfel de drum, croit în așa fel încât să nu ni se întâmple nimic rău, în timp ce de o parte și de alta a drumului se întind cât vezi cu ochii nisipuri mișcătoare. Îngustimea înseamnă uneori siguranță. Dacă drumul este îngust, este o călăuză mai bună, iar cei care călătoresc pe el călătoresc în siguranță. Restricțiile și limitările sunt esența nobleței și a virtuții. „Nu am făcut asta din frică de Domnul.”
––Alexander Maclaren
„Căci n‑am avut de gând să ştiu între voi altceva decât pe Isus Cristos şi pe El răstignit.” (1 Corinteni 2.2)
Provocări zilnice pentru creștini // Edwin și Lillian Harvey
