Ai observat și tu că:
– există mai mulți critici de artă decât creatori de artă?
– există mai mulți critici literari decât scriitori și poeți?
– există mai mulți somelieri decât producători de vinuri?
– există mai mulți degustătorii culinari decât chef bucătari?
– există mai mulți critici muzicali decât muzicieni?
– există mai mulți comentatori sportivi decât sportivi?
Nu criticăm pentru că ne pricepem, ci de frica să nu rămânem anonimi în nepriceperea sau lenea noastră.
Nu poți critica ceea ce tu nu ai făcut. Nu poți critica ceea ce nu ai trăit. Nu poți critica un om decât dacă deja i-ai fi fost trăit viața lui până la capăt într-un mod ireproșabil.
Nici un om nu este capodopera ta, este capodopera Creatorului și orice critică adusă creației este un reproș adus Creatorului.
Nimeni nu își permite să scuipe un Van Gogh din cauza consecințelor care ar urma. Când am vrut să ma așez la masa tăcerii lui Brâncuși, s-au repezit urlând la mine doi gardieni.
Astfel, dacă niște pânze pictate în ulei, dacă niște pietre sau bucăți de lemn care poartă semnătura unui artist care este “oale și ulcele” acum, au asemenea valoare, ce să mai vorbim despre om.
Cum de ne permitem să ne tratăm atât de josnic uneori, unii pe alții? Cum îți permiți să scuipi afronturi și jigniri pe opera divină, semenul tău, soțul tău, soția ta, etc?
Cum de ne-am deteriorat atât de mult încât nici pe noi înșine nu ne valorizăm etern? Doar ciobul râde de oala spartă.
Umblă printre oameni admirându-i, fiecare are ceva ce îți poate plăcea. Fiecare are ceva ce poate fi retușat, de aceea, nu publicita ce s-a deteriorat, ci fii gata să îndrumi spre Marele Artizan.
Privește fiecare operă umană în ansamblu și dacă unele ți se par mai complicat de înțeles, fă un pas în spate și taci, e normal să nu-i înțelegi pe cei mai mulți. Tu ești doar o parte din creație, nu toată Creația.
Îmi plac întrebările și răspunsurile implicite pe care le dau Iov și regele David legat de valorea Omului. Este înțelept să luăm seama:
“Ce este omul, ca să-Ţi pese atât de mult de el, ca să iei seama la el, să-l cercetezi în toate dimineţile…? (Iov)
“Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă? L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste. I-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale…”. (David)
