Când umblăm prin Duhul, oamenii sunt atrași de Lumina lumii.
Galateni 5:13-25
Ieri, am discutat subiectul incomod al păcatului și cum, din fericire, Hristos a venit să ne elibereze. Dar ce impact ar trebui să aibă acest fapt asupra vieții noastre de zi cu zi? Cum ar trebui să trăim în lumina libertății care ne-a fost dată?
Apostolul Pavel oferă un răspuns convingător în citirea Scripturii de astăzi. El spune că libertatea noastră nu este destinată numai pentru noi, ci este menită să fie împărtășită cu lumea. Facem aceasta slujind altora în dragoste, împlinind astfel ceea ce Hristos a numit cele două porunci mai mari (Matei 22:35-40).
Acțiunea din iubire elimină înclinația de a-i judeca pe cei din jurul nostru – sau, după cum spune Pavel, „Dar, dacă vă muşcaţi şi vă mâncaţi unii pe alţii.” (Galateni 5:15). O atitudine dură și critică nu reprezintă bine libertatea noastră. Nu este nimic convingător în noi dacă acționăm la fel ca oamenii care nu au experimentat niciodată iubirea nemărginită a lui Hristos.
În schimb, trebuie să „umblăm prin Duhul” (v. 16) și să arătăm roadele produse în noi atunci când îl urmăm cu credincioșie. „dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor” (v. 22-23) sunt ca un far în întuneric, iar alții se vor simți atrași de lumina lui.
Photo by Evgeni Tcherkasski on Unsplash
