„Isus le-a vorbit din nou și a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” (Ioan 8:12)
Am cunoscut cândva un om, un sudist, care stâlcea destul de tare limba engleză. Era un sfânt drag a lui Dumnezeu și s-a convertit în sudul statului Ohio. Convertirea sa a fost foarte reală și minunată, iar el știa când și unde a avut loc. În fiecare an se întorcea la micuța biserică în care se convertise, mergea în față pe interval, îngenunchea la altarul vechi de lemn și timp de o oră Îi aducea mulțumiri Dumnezeului Atotputernic pentru că a găsit cu cale să îl mântuiască. Într-o vară, când s-a întors a constatat că biserica fusese vândută și transformată în garaj cu podea de beton. Era aceeași clădire, doar că fusese golită și acum era folosită ca garaj. El s-a dus la locul în care își amintea că fusese vechiul altar și a îngenuncheat în ulei și unsoare, cu toți cei care lucrau acolo în jur, și L-a lăudat pe Dumnezeu și I-a mulțumit că a fost convertit. Îndrăzniți să credeți în dragostea infinită a lui Dumnezeu, în harul infinit al lui Dumnezeu, și lăsați ca puterea Sa să vă scoată din întuneric în lumina Sa minunată.
Dumnezeule drag, îmi amintesc momentul în care Tu Te-ai întâlnit cu sufletul meu și harul Tău infinit s-a revărsat peste mine cu putere de curățare. Te laud astăzi pentru că ai găsit cu cale să mă mântuiești. Amin.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer
