Trăim fără tăgadă vremurile care au așternut peste lume vălul sumbru al incertitudinii, neputinței și groazei morții.
Chiar dacă ne vine a crede sau nu, trăim zilele acelea avertizate de mult prin Biblie, în care cugetul omului va adormi iar spiritul divin din el se va stinge. Suntem așadar foarte aproape de clipa în care ne vom judeca cu Dumnezeirea pentru toate nelegiuirile noastre.
Și totuși, acum când istoria unei lumi captive în pseudo-fericire se pregătește să-și tragă ultima cortină, un strigăt de speranță transcende spațiul și timpul răsunand în cumplita noapte spirituală care și-a așterunut funinginea peste tot și peste toate. Este vocea caldă a Mântuitorului lumii, a Domnului Isus Hristos care ne cheamă și astăzi pe nume, pentru că vrea să ne stea aproape, să ne asculte durerea și să ne încurajeze chiar dacă toți ceilalți ne-au părăsit.
“Veniți la mine”, spunea în vremurile demult uitate Mântuitorul lumii; “veniți voi, toți aceia trudiți și împovărati și Eu vă voi da odihnă sufletelor voastre”!
“Veniți căci vremea harului se termină” ne cheamă și astăzi Dumnezeu, rostind aceleași vorbe blânde care ne încurajează, mângaindu-ne trupul lovit și înconvoiat sub loviturile aprige ale necazurilor vieții!
Acolo unde ești, întoarce-ți fața către El încredințându-te în mâna cea tare și puternică a lui Dumnezeu, alegând să-i dedici viața în exclusivitate, fără a uita că El a fost, este și va fi întotdeauna gata să îți fie atât Scut cât mai ales Răsplătire.
Pastir Florin Antonie