„Iacov s-a trezit din somn și a zis: „Cu adevărat, Domnul este în locul acesta, și eu n-am știut.” (Geneza 28:16)
Dumnezeu nu locuiește în spațiu; El nu Se mișcă ca o rachetă sau ca o rază de lumină, venind dintr-un loc îndepărtat sau pornind spre un loc îndepărtat. Dumnezeu cuprinde toată îndepărtarea și toate distanțele în inima Sa mare. Atunci de ce Îl simțim la distanță? Din cauza unei deosebiri față de El în natura noastră. Noi avem o neasemănare cu care Dumnezeu nu poate avea comuniune, numindu-ne copiii Săi. În mod practic, noi simțim neasemănarea noastră, și de aceea Dumnezeu pare departe. Apropierea de Dumnezeu nu este un lucru geografic ori astronomic. Nu este ceva spațial, care să aibă de-a face cu spațiul. Ea este ceva spiritual, având de-a face natura. De aceea ne putem ruga: “Atrage-mă mai aproape.” Nu ne rugăm ca Dumnezeu să coboare de la o distanță îndepărtată. Știm că Dumnezeu este aici, acum. Isus a spus: “Iată că Eu sunt cu voi în veci.” Mă gândesc la Iacov când L-a întâlnit pentru prima oară pe Dumnezeu în ce este cunoscut drept Scara lui Iacov. Când s-a trezit din vis, a spus: “Dumnezeu este în locul acesta și eu n-am știut.” Nu a zis că Dumnezeu a venit în acest loc, ci a spus: “Domnul este în locul acesta.”
Dumnezeule drag, a ști că Tu ești cu mine acum și vei fi mereu, aduce bucurie și plăcere în viața mea. Nu trebuie să mă tem de nimic, căci Tu ești aproape. Aleluia! Aleluia! Amin.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer
