Tăcerea care se închină.
„Aaron a tăcut.” (Leviticul 10:3)
După moartea fulgerătoare a fiilor săi, Nadab și Abihu, mistuiți de focul Domnului pentru că au adus „foc străin”, reacția lui Aaron este surprinzătoare prin simplitatea ei: a tăcut. Erau fiii lui. Sângele lui. Bucuria și continuitatea casei lui. Și totuși, nu protestează, nu argumentează, nu contestă. De ce? 1. O tăcere a durerii. Mai întâi, este tăcerea unui tată zdrobit. Uneori durerea este atât de adâncă încât cuvintele ar trivializa-o. Există suferințe care nu pot fi articulate fără să se rupă ceva în noi. Tăcerea devine singura formă onestă de reacție. 2. O tăcere a recunoașterii sfințeniei. În versetul anterior, Moise spune: „Voi fi sfințit de cei ce se apropie de Mine.” Aaron înțelege că nu asistă la un accident, ci la o manifestare a sfințeniei lui Dumnezeu. Ca mare preot, știa cerințele clare ale Domnului. Tăcerea lui nu este indiferență, ci recunoaștere. Nu este lipsă de iubire pentru fii, ci supunere în fața unui Dumnezeu drept. John Calvin spunea: „Adevărata evlavie se vede atunci când omul își pleacă voia sub mâna lui Dumnezeu, chiar și când inima sângerează.” Aaron, în acel moment, a ales să nu-și lase emoția să umbrească adevărul despre cine este Dumnezeu. 3. O tăcere a supunerii. Tăcerea lui este o formă de închinare. A tăcea în fața lui Dumnezeu nu înseamnă a nu simți, ci a nu-L acuza. Este posibil ca în inima lui să fi fost un tumult. Dar el nu transformă durerea într-o revoltă publică împotriva dreptății divine. Ca preot, el știa că slujirea înaintea Domnului cere sfințenie, iar responsabilitatea este cu atât mai mare cu cât apropierea este mai mare. 4. Ce putem învăța? Că apropierea de Dumnezeu nu anulează responsabilitatea. Că sfințenia Lui nu este diminuată de relațiile noastre. Că există momente când credința matură nu explică, ci tace. Uneori nu avem răspunsuri. Uneori Dumnezeu nu oferă explicații imediate. Dar El rămâne sfânt. Tu cum reacționezi când nu înțelegi acțiunile lui Dumnezeu? Poți să-L onorezi pe Dumnezeu chiar și în pierdere?
RUGĂCIUNE
