Filozofia și teologia sunt acum completate de inteligența artificială în efortul de a pune în lumină esența umanității
Declarațiile recente ale unor lideri din cadrul companiilor specializate în inteligență artificială au ridicat o întrebare care, până de curând, părea să țină de domeniul science-fiction. Dario Amodei, directorul general al Anthropic, a recunoscut că sistemele avansate de AI ar putea deține o anumită formă de conștiință – sau, cel puțin, că cercetătorii nu pot exclude cu certitudine această posibilitate, analizează WSJ.
Ipoteza științifică dominantă de mai bine de un secol a fost că conștiința este produsă de creier. Conform acestei viziuni, conștiința apare atunci când materia – sub forma circuitelor neuronale – procesează informații cu o complexitate suficientă. Dacă această ipoteză este corectă, atunci, în principiu, nu există niciun motiv pentru care mașinile nu ar putea deveni, la rândul lor, conștiente. Un computer suficient de avansat ar putea pur și simplu să reproducă procesele relevante.
- Când copiii apelează la mașinăriile virtuale: Inteligența Artificială ca nouă autoritate morală
- ANALIZĂ | Devin bisericile americane păstorite de Inteligența Artificială?
Cu toate acestea, în ciuda progreselor enorme înregistrate în neuroștiințe, mecanismul prin care creierul generează experiența subiectivă rămâne necunoscut. Această enigmă este adesea numită „problema dificilă a conștiinței”. Putem descrie în detaliu modul în care neuronii transmit semnale și modul în care rețelele de neuroni procesează informațiile. Însă niciuna dintre aceste descrieri nu explică de ce astfel de procese ar genera experiența interioară a conștiinței.
Cu alte cuvinte, inteligența și conștiința nu sunt neapărat același lucru. Un sistem poate efectua calcule extrem de sofisticate fără a avea absolut nicio experiență subiectivă.
Inteligența artificială a scos în evidență această distincție. Sisteme precum modelele lingvistice de mari dimensiuni pot genera texte remarcabil de coerente, pot analiza date complexe și pot îndeplini sarcini care odinioară păreau să necesite raționament uman. Pentru mulți observatori, comportamentul lor pare de-a dreptul straniu de inteligent.
Însă inteligența în sine nu dovedește existența conștiinței. Un calculator efectuează operații aritmetice fără greș, dar nimeni nu-și imaginează că ar simți ceva în timp ce face asta. Întrebarea este dacă sistemele avansate de AI doar simulează un comportament inteligent sau dacă dețin și o conștiință autentică.
Unii cercetători bănuiesc că răspunsul este primul. Alții cred că conștiința ar putea apărea ori de câte ori procesarea informației atinge un nivel suficient de complexitate. Alții susțin că ipoteza de bază ar putea fi eronată – că, de fapt, conștiința nu ar putea fi redusă deloc la un proces de calcul.
Dacă această posibilitate pare radicală, merită menționat faptul că un număr tot mai mare de filosofi și oameni de știință explorează modele alternative. Unii sugerează că conștiința ar putea fi un aspect fundamental al realității, oarecum analog cu spațiul, timpul sau energia, și că creierul ar putea funcționa mai puțin ca un generator al conștiinței și mai mult ca o interfață sau un receptor care o organizează.
Deși astfel de idei rămân controversate, ele scot în evidență un aspect important: apariția unei inteligențe artificiale avansate ne-ar putea obliga să reconsiderăm ipotezele care au ghidat știința de generații întregi.
Mașinile concepute pentru a imita inteligența umană ar putea contribui la înțelegerea a ceea ce face conștiința umană să fie unică. Dacă computerele pot reproduce multe aspecte ale raționamentului, limbajului și procesului decizional fără a da semne clare de conștiință, acest fapt în sine ar putea demonstra că conștiința este ceva mai mult decât un proces de calcul. În acest sens, dezbaterea actuală privind conștiința AI s-ar putea dovedi a fi mai puțin despre mașini și mai mult despre noi înșine.
De secole, oamenii au încercat să înțeleagă natura minții folosind instrumentele pe care le aveau la îndemână – de la filosofie și teologie până la neuroștiințe și informatică. Inteligența artificială este pur și simplu cea mai recentă perspectivă prin care se analizează această problemă.
Dacă dezbaterea declanșată de directorul general al Anthropic și de alți pionieri ai AI îi determină pe oamenii de știință și pe public să reanalizeze ipotezele consacrate privind mintea și conștiința, aceasta ar putea marca începutul unei schimbări intelectuale mult mai ample.
Iar această schimbare ne-ar putea spune, în cele din urmă, mult mai multe despre conștiința umană decât despre mașini.
Sursă articol: Tribuna.us
