„Ascultaţi-Mă, oameni cu inima împietrită, vrăjmași ai neprihănirii! Eu Îmi apropii neprihănirea: nu este departe; și mântuirea Mea nu va zăbovi. Eu voi pune mântuirea Mea în Sion și slava Mea peste Israel.” (Isaia 46:12-13)
Dreptatea este de partea noastră acum, întrucât taina agoniei lui Dumnezeu pe cruce ne-a schimbat situația morală. Dreptatea se uită și vede egalitate, nu nedreptate, și suntem îndreptățiți. Îndreptățirea a fost pierdută o vreme, aruncată la gunoi, și apoi scoasă din nou în prim-plan de către reformatori. Astăzi stăm pe ea și, când vorbim despre ea, nu este doar un text pe care îl folosim. Suntem îndreptățiți prin credință fiindcă agonia lui Dumnezeu de pe cruce schimbă situația morală a omului. Ea nu L-a schimbat deloc pe Dumnezeu. Ideea este că încruntătura mânioasă a dispărut de pe chipul lui Dumnezeu și El a început să zâmbească în silă este un concept păgân și deloc creștin. Dumnezeu este unul. Nu doar că există un singur Dumnezeu, ci El este și unitar – una cu Sine Însuși și indivizibil. Îndurarea lui Dumnezeu este pur și simplu Dumnezeu care este îndurător; și dreptatea lui Dumnezeu este pur și simplu Dumnezeu care este drept; dragostea lui Dumnezeu este pur și simplu Dumnezeu care iubește; și compasiunea lui Dumnezeu este put și simplu Dumnezeu care este compătimitor. Nu este ceva ce iese din Dumnezeu, ci ceva ce Dumnezeu este – toate trei persoanele Sfintei Treimi.
Tată ceresc drag, a medita la agonia Ta de pe cruce este ceva ce-mi depășește priceperea. Însă azi mă delectez în beneficiile agoniei Tale și ale mântuirii care vine la mine prin Isus Cristos. Amin.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer
