“Nu te teme nici de spaima năprasnică, nici de o năvălire din partea celor răi; căci Domnul va fi nădejdea ta, și El îți va păzi piciorul de cădere.” (Proverbe 3:25-26)
Un factor cheie pentru închinarea noastră personală este o încredere fără margini în caracterul lui Dumnezeu. Cred că aceasta este temelia unei mari părți din închinarea noastră azi. Trebuie să avem respect pentru caracterul lui Dumnezeu, pentru ființa lui Dumnezeu – închinarea noastră se înalță sau se prăbușește în funcție de concepția pe care o are biserica despre Dumnezeu. Se pare că de la o generație la alta concepția noastră despre Dumnezeu se schimbă. Dumnezeu nu Se schimbă, dar concepțiile noastre despre Dumnezeu și încrederea noastră în Dumnezeu se schimbă, nu știm cum, având ca rezultat că Dumnezeu la care ne închinăm noi astăzi este mai mic decât Dumnezeul la care se închinau părinții noștri. Concepția evanghelică despre Dumnezeu este foarte scăzută în ziua de azi. Dumnezeul bisericii evanghelice este așa de mic încât Îl putem pune în buzunar sau pe bordul mașinii ca să ne păzească de accidente. Așa că Dumnezeul nostru de azi nu este cu mult mai mare decât Sfântul Cristofor. Dumnezeului creștinismului popolar nu I te poți închina fiindcă El nu poate fi respectat. Nu poate fi respectat fiindcă nu este destul de mare. Refuz să mă închin vreunui Dumnezeu în afară de Dumnezeul Bibliei.
Tu, Dumnezeule, ești mai mare decât ar putea înțelege vreodată mintea mea. Frumusețea plinătății Tale nespuse îmi umple inima de o recunoștință care e aproape inexplicabilă. În numele lui Isus mă rog. Amin.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer
