„Tot așa, Hristos, după ce S-a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară nu în vederea păcatului, ci ca să aducă mântuirea celor ce-L așteaptă.” (Evrei 9:28)
Seren Kierkegaard, marele scriitor danez, a scris o mică predică pe marginea textului: dragostea acoperă o mulțime de păcate. El a spus: “Cum S-a ocupat Isus de păcatele noastre? Cum a făcut-o? Le-a acoperit. Cu ce le-a acoperit? Cu viața Sa? Dacă le-ar fi acoperit cu viața Sa, aceasta i-ar fi putut fi luată, păcatele noastre fiind expuse iar; însă El le-a acoperit cu moartea Sa.” Când Isus a murit, ne-a acoperit păcatele cu moartea Sa. Prin moartea Sa pe cruce, ne-a acoperit păcatele și le-a ascuns în vecii vecilor, așa cum ascunde ceața un peisaj, de ochii îngerilor, ai demonilor și a lui Dumnezeu. Întrucât Isus ne-a acoperit păcatele așa de perfect, niciun diavol din iad și niciun înger din cer nu va putea să le descopere. Când Dumnezeu face ceva, o face perfect și în așa fel încât nu mai poate fi desfăcut. Păcatele mele sunt acoperite permanent, aleluia! Știu că diavolul caută să mă descurajeze cu trecutul meu, amintindu-ninse păcatul meu. Când face asta, nu fac decât să îi arăt spre Isus și moartea Sa de pe cruce.
Doamne Isuse, ce mult Te laud pentru că mi-ai acoperit păcatele așa de perfect. Azi îmi trăiesc viața, nu din trecut, ci din harul Tău care mă curăță de orice păcat. Laudă numelui Tău. Amin.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer