Lacrimi târzii pentru o binecuvântare pierdută.
„Esau a zis tatălui său: … „Binecuvântează-mă și pe mine, tată!” Și Esau a ridicat glasul și a plâns.” (Geneza 27:38)
Strigătul lui Esau este unul dintre cele mai dureroase din Scriptură: „Binecuvântează-mă și pe mine, tată!” Nu este un strigăt de răzvrătire, ci de regret. Nu mai vorbește cu ușurința celui care a disprețuit, ci cu zdrobirea celui care a înțeles prea târziu valoarea a ceea ce a pierdut. Până în acel moment, Esau tratase binecuvântarea ca pe ceva negociabil. O schimbase, o relativizase, o lăsase deoparte pentru nevoia clipei. Dar acum, când binecuvântarea nu mai putea fi recuperată, dorința lui a devenit arzătoare. Există un timp al prețuirii și un timp al regretului. Esau a ajuns să-și dorească binecuvântarea abia când a înțeles că nu o mai are. Până atunci, binecuvântările tatălui, poziția de întâi născut, responsabilitatea spirituală, toate fuseseră tratate cu superficialitate. Dorința târzie nu a putut anula alegerile timpurii. Scriptura ne arată un adevăr sobru: nu orice dorință sinceră poate repara orice pierdere. Nu pentru că Dumnezeu ar fi nemilos, ci pentru că viața spirituală este construită și pe responsabilitatea alegerilor. Lacrimile pot exprima durerea, dar nu întotdeauna pot rescrie istoria. John Piper spunea: „Păcatul ne face să minimalizăm valoarea lucrurilor veșnice până când le pierdem, iar atunci plângem pentru ceea ce am disprețuit.” Esau nu a plâns pentru că a iubit binecuvântarea, ci pentru că a pierdut-o. Între cele două există o diferență profundă. A iubi binecuvântarea înseamnă a o păzi, a o prețui, a trăi în lumina ei. A o dori după pierdere înseamnă a trăi cu gustul amar al regretului. Dumnezeu ne oferă zilnic binecuvântări: har, timp, chemare, relații, oportunități de creștere. De multe ori, le pierdem printr-o serie de alegeri mici, aparent neimportante. Ce binecuvântare a lui Dumnezeu ai tratat cu ușurință până acum? Ce poți face astăzi pentru a onora binecuvântările înainte ca regretul să ia locul recunoștinței?
RUGĂCIUNE
Doamne, deschide-mi ochii să văd valoarea binecuvântărilor Tale înainte de a fi prea târziu. Păzește-mi inima de superficialitate și învață-mă să prețuiesc ceea ce vine de la Tine. Amin
Autor: Geanina Gula
