A fost o dimineață foarte liniștită înainte de ora 6:30 dimineața. Era ultima zi a Sărbătorii Corturilor, cea mai fericită dintre toate zilele sărbătorii. Azi se prevedeau sărbători în toată țara cu dansuri și citirea Torei.
Erau tineri care petrecuseră toată noaptea în natură. Erau mulți israelieni care dormeau și soldați care nu aveau nicio idee că în câteva minute viața lor avea să se încheie sau să se schimbe pentru totdeauna.
Apoi, exact la ora 6:30 dimineața, cu o salva de sute de rachete, printr-o mișcare foarte îndrăzneață, teroriștii Hamas au atacat aproape 50 de posturi militare israeliene de-a lungul graniței. După ce le-au neutralizat, au reușit să spargă zidul și gardul, deschizând un drum larg pentru vehiculele și motocicletele lor, folosind și parapante.
În decurs de 20 de minute, cel puțin 1.000 de teroriști au infiltrat Israelul și au luat cu totul prin surprindere oamenii de la o petrecere din aer liber, civili care dormeau în ziua de șabat și soldații care nu se așteptau la așa ceva.
Într-o oră, numărul morților depășea deja 100. Până acum, sunt peste 300. Dar lucrul uluitor, lucrul de care ne temeam cel mai mult, este faptul că au reușit să răpească aproape 100 de israelieni în Fâșia Gaza. au defilat cu ei pe drumul principal, femei și copii, atât bătrâni, cât și tineri. Au defilat cu trupurile neînsuflețite ale soldaților israelieni de-a lungul drumului principal.
Israelul a declarat război.
La zece ore de la început, au fost trase mii de rachete în Israel. Un alt lucru deranjant care mă face să cred că este o țară în spatele acestui atac, și nu doar o organizație teroristă, este faptul că Cupola de Fier a ratat atâtea rachete. Au fost lovituri directe în multe locuri. Practic, Hamas a declarat că a neutralizat Cupola de Fier.
Această capacitate poate să îi aparțină doar unei dintre cele două superputeri ale lumii. Și să presupun că nu este America. Acum ne confruntăm cu Rusia. Numai Rusia i-ar putea antrena să folosească drone și să arunce bombe. Numai Rusia ar putea sabota frecvența radarelor într-o asemenea măsură.
Ne confruntăm cu situația cea mai gravă pe care a văzut-o de la înființarea Statului Israel, de-a lungul tuturor războaielor din 1948, 1956, 1967, 1973, 1980, pe tot parcursul anilor ’90 și al Războiului din Liban din 2006.
Întotdeauna soldații israelieni au luptat în prima linie. Astăzi, soldații israelieni nu au luptat în prima linie. Astăzi, teroriștii au bătut la ușile civililor în casele lor.
Este echivalent cu aproximativ 2.000 de teroriști preluând o mare parte a New York-ului, luând ostatici și transportând cel puțin 1.000 de civili americani în Afganistan. Așa de mare este amploarea a ceea ce trăim acum.
În același timp, Hezbollah și-a ridicat gradul de alertă și pregătire pentru război. Forțele Speciale ale Națiunilor Unite din Liban sunt acum blocate în bazele lor din sudul Libanului. Nu fac nimic.
Talibanii din Afganistan tocmai au anunțat că sunt pregătiți să meargă și să elibereze Ierusalimul dacă celelalte țări musulmane sunnite le permit să treacă liber până în Israel. A doua și al triea divizie a armatei egiptene sunt acum în cea mai mare alertă.
Ne confruntăm cu o amenințare existențială. Nu mi-e frică pentru că știu că „Iată că nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzeşte pe Israel.ˮ (Psalmul 121:4).
Sursă text și foto: Harbingersdaily