Se împlinesc astăzi 4 ani de când Nabeel Qureshi a fost chemat la Cel pe care l-a căutat încă din copilărie. Nabeel a fost diagnosticat cu cancer la stomac în anul 2016 iar în anul 2017 și-a sfârșit alergarea. Am auzit numele lui rostit de multe ori în asociere cu numele apologetului Ravi Zacharias și al organizației RZIM.
I-am răsfoit cartea de multe ori însă doar cu câteva zile în urmă am început să o citesc. Cartea cuprinde mărturia convertirii lui Nabeel de la islam la creștinism. Cele trei scopuri ale scrieri acestei cărți sunt simple: (1) Dărâmarea unor ziduri prin oferirea unor informații clare despre musulmani; (2) Echiparea oamenilor cu anumite argumente care reprezintă pilonii fundamentali ai Evangheliei și (3) descrierea frământărilor și problemelor pe care le are un musulman înfruntat în momentul convertiri.
Cartea începe cu povestea vieții lui, creșterea lui în cultura musulmană și devotamentul familiei la tot ce înseamnă reguli și tradiții islamice.Felul în care Nabeel scrie despre creșterea lui ca un ambasador al islamului și relația strânsă a familiei te face să privești cu alți ochi tot ceea ce înseamnă religia islamului. Încă din adolescență, Nabeel face cunoștință cu oameni din religia creștină și duce dezbateri grele pentru a-și face cunoscută religia. Când este chemat la biserica catolică participă împreună cu tatăl său la piesa „Porțile raiului și flăcările iadului” iar după vizionarea acesteia în mintea lui încep să se ridice anumite întrebări. În perioada următoare familia lui se mută în Marea Britanie iar aceasta mutare marchează un nou capitol în viața lui.
Într-una din zile, Nabeel se roagă pentru întâlnirea lui cu un grup de tineri pe care nu-I mai văzuse de 8 ani, iar ca răspuns primește un semn care-l călăuzește spre ei. În acel moment el recunoaște că „Nu există nici o alternativă. Dumnezeu este real și El aude rugăciunile mele, chiar și pe cele mărunte cum ar fi să aflu unde sunt prietenii mei. Din ziua aceea, nu m-am limitat la a crede că Dumnezeu este real. Am știut sigur că Dumnezeu este real. Și am știut că lui Dumnezeu îi pasă de mine .[…] Acela a fost un semn pentru mnine și am trecut de la o siguranță de 99% în existența lui Dumnezeu, la una de 100%. Patru ani mai târziu, când lumea mea a început să se destrame, acel 1% a contat enorm.”
Nabeel continuă să scrie cum evenimentul din 11 septembrie 2001 a întors pe dos tot ceea ce știa el despre religia islamului ca fiind religia păcii. „Zilele au trecut și s-a dovedit că cei care deturnaseră avioanele erau într-adevăr musulmani și că atacul asupra țării noastre fusese executat în numele islamului. Dar ce fel de islam era acesta? În mod clar, nu era vorba de islamul pe care îl cunoșteam eu.[…] În străfundul sufletului doream să aflu adevărul cu privire la islam, însă îmi era aproape imposibil să pun sub semnul întrebării crezurile desprinse din copiulărie, supunândule pur și simplu unor cercetări atente. […]Aveam nevoie de un prieten, de un prieten nemusulman inteligent și intransigent care să fie dispus să mă provoace. […] Habar nu aveam că Dumnezeu ne făcuse deja cunoștință și că pornisem deja pe o cale care avea să-mi schimbe viața pentru totdeauna.”
Relația de prietenie dintre Nabeel și David mi s-a părut una dintre cele mai frumoase părți ale cărții; felul în care cei doi dezbat teme religioase atât din creștinism cât și din islam constituie mare parte din conținutul cărții. Nabeel începe studiul Biblie pentru a contesta toate punctele esențiale ale acesteia și ajunge, într-un final să-L cunoască pe Isus. Căutările inimii nu se opresc atunci când acesta recunoaște mesajul crucii ca fiind adevărat iar perioada de zbatere continuă, rugăciunile lui fiind din ce în ce mai sincere:„Dumnezeule neprețuit, știu că mă auzi! Știu că ești acolo și că vorbele mele nu se izbesc de niște urechi surde. Nu Îți ascunde fața de mine. M-ai călăuzit altădată prin viziuni. I-ai descoperit viitorul tatălui meu, prin vise. Te rog, arată-mi adevărul Tău. Dă-mi iarăși o viziune; dă-mi vise ca să pot să știu cine ești Tu.”
„În momentul acela, în cel mai chinuitor moment din viața mea, s-a întâmplat ceva ce depășea cu mult tehnologia și închipuirea mea. Ca si când Dumnezeu ar fi luat un megafon și ar fi vorbit prin intermediul conștiinței mele, am auzit următoarele cuvinte reverberând în întreaga mea ființă: „Pentru că nu despre tine este vorba.”[…] În timp ce mă bălăceam în autocompătimire și mă concentram asupra propriei persoane, exista o lume întreagă, alcătuită literalmente din miliarde de oameni, care habar nu aveau cine este Dumnezeu, cât de uimitor este El și câte minuni a înfăptuit prntru noi.”
Dumnezeu se descoperă lui Nabeel în mai multe rânduri iar decizia lui este mărturisită în fața multor oameni, în ciuda prețului îmbrățisării crucii: pierderea familiei și a relației cu aceștia.
În 2006 Nabeel începe o lucrare alături de prietenul lui David. În anul 2011 acesta îl cunoaște pe Ravi Zacharias iar în 2013 se alătură lucrării.
„Merită să treci prin orice suferință, de dragul chemării lui Isus. El este uluitor. Mă rog, ca într-o bună zi, să am ocazia să mă întâlnesc cu tine, dragul meu prieten, pentru a ne bucura și a-L lăuda pe Dumnezeu împreună, pentru toate bucuriile și suferințele prin care am trecut.”
Cred cu toată tăria că acea zi va veni atunci când vom ajunge în Cer și ne vom bucura împreună cu cel care a fost Nabeel Qureshi iar până atunci mă rog ca Dumnezeu să ne facă conștienți pe fiecare dintre noi că nu este despre noi ci este despre Dumnezeu și Evanghelie. Mă rog ca fiecare acțiune din viața mea și din viața ta, să ne ducă mai aproape de Cel care se lasă descoperit atunci când Îl căutăm.
