În această lună, cinci angajați ai FBI au fost concediați pentru rolul lor în elaborarea unui memorandum intern din 2023 care sugera că congregațiile catolice ar putea servi drept locuri pentru colectarea de informații despre grupări extremiste.
O investigație internă a constatat că persoanele implicate nu au respectat standardele de analiză și au asociat în mod necorespunzător convingerile religioase cu ideologia extremismului violent, fără dovezi suficiente. Memorandumul s-a bazat parțial pe informații provenite de la controversatul Southern Poverty Law Center și pe afilierea religioasă a unei singure persoane aflate în atenția forțelor de ordine, care se identificase drept catolic tradiționalist.
Concedierile închid un capitol. Ar trebui să deschidă însă un altul.
Memorandumul din Richmond a fost produs în mod tradițional: analiști umani, lucrând cu surse influențate ideologic, au tras concluzii despre o comunitate religioasă pe care dovezile nu le susțineau. Daunele au fost reale, dar limitate ca amploare. Acum imaginați-vă aceeași dinamică accelerată și automatizată de programe bazate pe inteligență artificială, capabile să analizeze rețele sociale, să cartografieze tiparele de participare la cult, să coreleze date din multiple platforme și să semnaleze „anomalii” comportamentale la scară largă — continuu, fără un supraveghetor, fără audieri în Congres și fără verificări din partea inspectorilor generali. Ceea ce unei echipe de analiști i-ar fi luat luni de zile să producă, chiar și în mod defectuos, poate fi replicat instantaneu. Prejudecățile încorporate în datele de antrenare nu dispar; ele se amplifică.
Pentru a vedea unde poate duce această logică atunci când nu este controlată, priviți spre China. Autoritățile au instalat camere video la intrarea în biserici și, în unele cazuri, chiar în interiorul lăcașurilor de cult, conectate la sisteme de recunoaștere facială care identifică participanții și transmit informațiile direct către bazele de date ale statului. Bisericile care au refuzat instalarea acestor sisteme au fost amendate, percheziționate și închise. Biserica Zion din Beijing — una dintre cele mai mari congregații ale capitalei — a fost închisă după ce a refuzat ordinul guvernului de a supraveghea propriul sanctuar. În 2025, autoritățile au efectuat din nou o razie la Zion și l-au arestat pe pastorul acesteia sub acuzația de distribuire ilegală de informații religioase pe internet.
Rețeaua de recunoaștere facială a Chinei este integrată cu Sistemul de Credit Social, care evaluează loialitatea ideologică a cetățenilor. Astfel, statul dispune atât de infrastructura tehnologică, cât și de cadrul legal necesar pentru a exercita presiuni asupra minorităților religioase într-un mod fără precedent istoric. Raportul anual pe 2025 al Comisiei SUA pentru Libertatea Religioasă Internațională documentează modul în care China utilizează inteligența artificială, recunoașterea facială, recunoașterea vocală și analiza volumelor mari de date pentru monitorizarea grupurilor religioase vizate, tratând credința religioasă însăși ca pe o amenințare la adresa controlului exercitat de stat. Experta în libertate religioasă internațională, Gia Chacon, face o observație tulburătoare: „Folosit mai întâi împotriva musulmanilor uiguri, același sistem a fost utilizat ulterior pentru monitorizarea comunităților creștine.”
Experții avertizează, de asemenea, că modelul Beijingului nu rămâne limitat la granițele Chinei, ci servește drept teren de testare pentru mecanisme de control social îmbunătățite prin inteligență artificială, exportate ulterior către alte regimuri autoritare. Ceea ce începe ca un instrument intern de represiune poate deveni un model global.
În acest punct intervine o voce neașteptată. Când Papa Leon al XIV-lea a publicat luna trecută enciclica Magnifica Humanitas, majoritatea comentariilor s-au concentrat asupra apelului său amplu pentru reglementarea inteligenței artificiale și asupra avertismentelor privind concentrarea puterii algoritmice. Mai puțin observată a fost relevanța directă a documentului pentru libertatea religioasă și pentru problemele de politică publică evidențiate de cazul memorandumului din Richmond și de situația Bisericii Zion.
Papa Leon afirmă explicit că libertatea religioasă este un drept fundamental întemeiat pe demnitatea umană și care trebuie garantat prin lege. El susține că deciziile automatizate trebuie să fie explicabile și să poată fi contestate și avertizează asupra controlului social posibil prin colectarea masivă de date și utilizarea sistemelor algoritmice. Pentru factorii de decizie din mediul secular, semnificația enciclicei nu ar trebui ignorată. Liderul celei mai mari instituții religioase din lume a identificat supravegherea religioasă facilitată de inteligența artificială drept o amenințare reală și a cerut existența unor structuri juridice care să o limiteze. Aceasta este o poziție cu implicații importante pentru politicile publice.
Sistemele de inteligență artificială influențează deja procese precum angajarea, acordarea de credite, prioritizarea serviciilor medicale, admiterea în instituții de învățământ și accesul la servicii guvernamentale. Atunci când aceste sisteme sunt instruite pe date părtinitoare sau consideră practicile religioase drept „anomalii”, discriminarea devine invizibilă prin însăși natura procesului. Nu există o decizie umană care să poată fi contestată și nici un superior care să poată interveni pentru a schimba rezultatul. Din acest motiv, cerința privind transparența și supravegherea umană a deciziilor automatizate — inclusiv dreptul la explicații și la contestare — reprezintă, în esență, o problemă de libertate religioasă la fel de mult cum este una tehnologică. Litigiile privind acomodarea practicilor religioase în contextul deciziilor luate de sisteme AI în domeniile muncii, sănătății și educației sunt inevitabile.
Supravegherea religioasă reprezintă o problemă de libertăți civile. Este însă și una cu adevărat nouă, atât de nouă încât legislatorii și instanțele încă dezvoltă vocabularul necesar pentru a o descrie, cu atât mai puțin instrumentele pentru a o aborda. În timp ce autoritățile legislative de la toate nivelurile încearcă să reglementeze inteligența artificială, dimensiunea libertății religioase a acestui proces rămâne în mare parte nenumită. Identificarea clară a acesteia și integrarea ei în cadrele legislative aflate acum în formare reprezintă o oportunitate care nu va rămâne deschisă la nesfârșit.
Andrea Picciotti-Bayer este director al Conscience Project și laureată a Premiului pentru Impact în Domeniul Libertății Religioase 2025, acordat de Religious Freedom Institute.
Sursă articol: www.christianpost.com
Traducere: Geanina Gula
