Un scaun pliant vândut la preț mic într-un magazin IKEA din Londra sau Berlin poate avea o poveste mult mai complicată decât pare din cutia lui plată. Documentarul Flatpack forests – IKEA’s practices in the Carpathian Mountains, difuzat de DW Documentary, urmărește traseul lemnului folosit de gigantul suedez al mobilei până în inima Munților Carpați, unde industria forestieră se lovește de acuzații repetate de tăieri ilegale, corupție și distrugere a ultimelor păduri virgine din Europa.
Un consumator uriaș de lemn
IKEA este una dintre cele mai mari companii consumatoare de lemn din lume, folosind anual aproape 15 milioane de metri cubi de material pentru produsele sale. O parte semnificativă a acestui lemn provine din fag, o specie cu creștere lentă care se recoltează exclusiv din păduri naturale — nu din plantații, ca pinul. Tocmai această dependență de fag a împins compania tot mai adânc în pădurile Carpaților, atât în România, cât și în Ucraina.
Firul roșu: de la pădure la scaunul din showroom
Investigația organizației britanice Earthsight, care a stat la baza multor dezvăluiri reluate și de presa internațională, a urmărit timp de 18 luni traseul lemnului către fabricile care produc pentru IKEA. Concluzia a fost tranșantă: unele dintre cele mai populare scaune ale companiei — printre care celebrul model pliant Terje și scaunul de sufragerie Ingolf — au fost confecționate, cel puțin parțial, din lemn tăiat ilegal în pădurile Carpaților ucraineni.
- Suedia, pe locul 5 în lume la rata de violuri
- SUEDIA | Casele de copii administrate de stat formează ucigași, țara devenind capitala europeană a criminalității cu arme de foc
- Suedia, cea mai violentă țară occidentală?
- Ministerul Justiţiei: Au fost realizate peste 75 de demersuri oficiale prin care au fost solicitate informaţii privind situaţia minorelor familiei Samson din Suedia
- Tribuna Românească a scris în detaliu despre cazul Familiei Samson. Mai mult AICI – https://tribuna.us/?s=samson
Lanțul de aprovizionare identificat de anchetatori trece printr-o fabrică din Ucraina, aflată chiar pe malul râului Tisa, care marchează granița cu România. De acolo, componente semifinite din lemn de fag traversează granița pentru a fi asamblate într-o fabrică românească, mare furnizor al IKEA, care produce anual aproximativ două milioane de scaune. Potrivit analizei Earthsight, până la jumătate din acestea ar putea conține lemn de origine ucraineană.
Vocile care refuză să tacă
Documentarul dă glas activiștilor și silvicultorilor care încearcă, adesea cu risc personal, să documenteze tăierile ilegale din Carpați. Unul dintre protagoniștii recurenți ai acestor investigații este activistul român Gabriel Păun, președintele organizației Agent Green, care a numit IKEA „vânătorul de copaci” într-o conferință de presă susținută la București, acuzând compania că nu respectă nici legislația scrisă, nici echilibrul natural al pădurii.
Meseria de a proteja pădurea are, în România, un preț ridicat. Potrivit Federației Sindicale Silva, cel puțin șase pădurari din Garda Forestieră au fost uciși în ultimii ani, iar mulți alții au fost amenințați sau agresați — un indiciu al forței pe care „mafia lemnului” o are încă în anumite regiuni.
Cum se apără IKEA
Compania și francizorul său principal, grupul Ingka, resping ferm acuzațiile. Reprezentanții IKEA susțin că verificările interne nu au găsit nicio neregulă, că furnizorii menționați respectă legislația și sunt înregistrați în sistemul național de trasabilitate SUMAL, și că operațiunile companiei respectă standarde de mediu riguroase, inclusiv certificarea Forest Stewardship Council (FSC). IKEA insistă că practicile sale sunt aliniate cu legile naționale și europene.
Organizațiile de mediu contestă însă valoarea acestor certificări în contextul specific al Carpaților, acolo unde controalele statului sunt considerate insuficiente. Un raport Greenpeace citat frecvent în legătură cu acest subiect arată că peste jumătate din pădurile seculare ale României au dispărut în ultimii 20 de ani, iar zeci de produse IKEA vândute în 13 țări ar fi fost urmărite până la furnizori legați de defrișarea unor păduri seculare, inclusiv în situri protejate Natura 2000.
De ce contează
Carpații găzduiesc unele dintre ultimele păduri primare și seculare ale Europei, un habitat esențial pentru specii precum ursul brun și râsul. Peste 3.000 de kilometri pătrați din pădurile românești sunt teoretic protejate prin legislația europeană Natura 2000, dar Comisia Europeană a deschis încă din 2020 o procedură de infringement împotriva României pentru eșecul de a proteja aceste zone.
Flatpack forests nu este primul documentar sau raport care ridică aceste probleme — subiectul a fost investigat și de Greenpeace, Bruno Manser Fonds sau echipa producției independente Wild East — dar reușește să pună imagine și voce unei probleme adesea reduse la statistici: fiecare cutie plată vândută ieftin poate ascunde un preț plătit, undeva în munți, de o pădure care nu va mai crește la loc prea curând.
Sursă articol: TRIBUNA.US
