Fiecare zi, fiecare faptă, dovedește ce contează mai mult pentru tine.
Mama care se ridică din pat încă buimacă de nesomn vorbește despre dragostea față de familia ei. Să ajungi în bucătărie dis de dimineață nu e visul unei femei, ci dragostea unei mame, a unei soții, e alegerea ei de a spune: îmi pasă de voi mai mult decât de mine.
Tatăl care înfruntă frigul de afară stând într-o stație înghețată când noaptea se îngână cu ziua, vorbește despre grija pe care o acordă mai mult copiilor decât sănătății lui. Să stai în picioare la serviciu, să trudești pentru o pâine pe care o așezi pe masa copiilor tăi înseamnă o alegere care dovedește că ei contează mai mult decât confortul tău.
Fiica care stă lângă mama aflată în neputință, cu ochii acoperiți de albeața zilelor și cu memoria afectată de boală, vorbește despre recunoștința uni iubiri care contează mai mult decât bucuriile pe care le-ai putea petrece alături de prieteni.
Cel care își împarte pâinea cu cel flămând, vorbește despre o alegere în care nu contează popularitatea sau faima, ci bucuria de a ști că un necăjit s-a săturat din bunătatea unei mâini care s-a întins spre el.
Unii își construiesc un nume, iar alții construiesc sub un Nume. O zi reușită, e ziua în care renunți la aspirațiile tale ca să împlinești nevoile altora. O zi reușită e ziua în care lași la pământ greutatea ambițiilor tale ca să ridici poverile altora.
Visele multora cresc în pământul iubirii de sine.
Respirăm aerul intoxicat al egoismului.
Ne hrănim mintea cu semințele înălțării de sine.
Ne încălzim la focul laudelor deșarte.
Dacă vrei o zi reușită, uită-te spre crucea lui Hristos. Te așteaptă. Dacă vrei să fii ucenicul Lui, ridică crucea și pornește în această nouă alergare. Dacă vrei însă să fii ucenicul lumii, întoarce spatele crucii și începe să aduni puncte pentru imaginea ta.
Cine vrea să fie cel mai mare, să fie robul tuturor.
Cel de pe urmă va fi cel dintâi.
Celui ce îți ia haina să îi dai și cămașa.
Când ești silit să mergi o milă, mergi două.
Când ești lovit peste obrazul drept, întoarce-l și pe stângul.
Știu că îți este greu cu tot ce se întâmplă în jur. Știu că deseori ai ajuns la capătul răbdării.
Îți vine în minte să cedezi, să renunți, să devii și tu ca toți ceilalți, să nu te mai zbați. Nu e bine.Știu că îți vine să te retragi, să te izolezi, să intri în lumea ta, acolo unde nimeni și nimic nu te atinge. Nu e bine.
Știu că îți vine să ripostezi, să lovești pe cel ce te lovește, să îți ascuți sabia și să tai câteva capete. Nu e bine.
Nu renunța.
Nu te izola.
Nu riposta.
Hristos îți vorbește despre o altă Cale. Una în care să slujești, una în care să cobori pe scara ambițiilor tale ca să îi urci pe alții spre cerul lui Dumnezeu.
Rupe jugul iubirii de sine și ia jugul lui Hristos, cel al slujirii altora. Nu vei rămânea fără răsplată. Ajutorul Lui îl vei vedea. Dragostea Lui te va încălzi. Duhul Sfânt te va călăuzi.
Nu te mai gândi așa de mult la tine, nu te mai frământa așa de mult cu privire la tine. Căutându-i pe alții te vei găsi și pe tine.
Iubindu-i pe alții, vei găsi iubirea pe care o aștepți.
Când te sacrifici pentru alții, tu spui că iubirea față de Dumnezeu contează mai mult ca orice.
Pentru tine ce contează mai mult?
Cunosc un om care mi-a amintit ce înseamnă să iubești, să fii recunoscător pentru toate, să te dăruiești altora și mai ales să trăiești în lepădare de sine. – foto cu Sergiu Nichescu –
Sursa: Florin Ianovici