“Și atunci limba mea va lăuda dreptatea Ta, în toate zilele va spune lauda Ta.” (Psalmul 35:28)
Închinarea cuprinde un număr de factori spirituali și emoționali. Închinarea înseamnă a simți cu inima. Nu-mi cer scuze pentru folosirea cuvântului “simți”. Ca și creștini, noi nu trebuie să fim oameni fără simțăminte. Bineînțeles că nu consider că trebuie să ne urmărim doar simțămintele, însă cred că dacă în mintea noastră nu există niciun simțământ înseamnă că suntem morți. Desigur, este primejdios să ne bazăm doar pe simțăminte. Dacă într-o dimineață v-ați trezi și nu ați simți nimic în unul din brațe, ați chema doctorul, fiindcă puteți fi absolut siguri că ceva care nu simte nimic este mort. Închinarea adevărată este, printre altele, un simțământ din inimă exprimat în mod potrivit. Vă puteți închina lui Dumnezeu în orice mod potrivit pentru voi, simțind în inimă și exprimând acel sentiment de dragoste admirativă, care smerește, dar este încântător. Lăsați inima să vă dicteze cum să vă închinați Dumnezeului pe care Îl iubiți și care vă iubește.
Vino, Domn drag, și umple-mi inima cu binecuvântata dorință după Tine. Îmi înalț inima în așteptarea strălucirii feței Tale binecuvântate. Amin.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer
