“Astfel, credința vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.” (Romani 10:17)
Ereticii nu vor neapărat să dea învățătura că nu există nicio Sfântă Treime sau că Dumnezeu nu a creat universul și că nu există judecată. Chiar cuvântul “eretic” înseamnă unul care alege ceea ce-i place. Samaritenii erau eretici prin faptul că au ales anumite părți din Biblie. Aveau un Pentateuh și îl acceptau, însă respingeau David, Isaia, Ieremia, Ezechiel, Daniel, 1 și 2 Împărați și Cântarea Cântărilor. Respingeau întreaga Scriptură în afară de Pentateuh. Ei au mai făcut un pas: au tradus Pentateuhul. Poți traduce orice pentru a dovedi ceea ce ești hotărât să dovedești. Nu trebuie să spui decât că știi greaca sau ebraica, și după aceea ești pe cont propriu. Samaritenii au tradus vechiul Pentateuh într-o maniera care dovedea că Samaria e un loc de închinare. Din această pricină, ei erau foarte ostili față de evreii care pretindeau că Ierusalimul este locul de închinare. Samaritenii acceptau Biblia, dar acceptau numai atât cât voiau să accepte. Când alegi ce-ți place, poți să crezi cam orice. Rețineți, este nevoie de întreaga Biblie pentru a o face Cuvântul lui Dumnezeu.
Duhule Sfânt, deschide-mi astăzi ochii ca să pot vedea ceea ce ai pentru mine. Orbește-mă față de acele căi care mă îndepărtează de Tine. În numele lui Isus, amin.
A. W. Tozer – Umblarea mea zilnică
