Evenimentul Gather 25 a adus la suprafață una dintre cele mai mari provocări ale creștinismului contemporan: capacitatea noastră de a ne accepta unii pe alții în ciuda diferențelor. Pentru unii, acesta este un eveniment ce nu corespunde învățăturii și rânduielilor lor și, din acest motiv, preferă să se distanțeze. Pentru alții, este o oportunitate de a demonstra că unitatea creștină transcende forma exterioară a închinării. Cred că este demnă de respect poziția fiecăruia și trebuie să arătăm considerație pentru raportarea fiecăruia la acest eveniment.
Dar poate cea mai importantă întrebare nu este legată de eveniment în sine, ci de noi înșine: cum reacționăm când ne confruntăm cu frați care sunt diferiți de noi? Oare judecăm repede sau iubim așa cum ne-a învățat Mîntuitorul? Cuvintele Domnului Isus sunt clare: “Să vă iubiți unii pe alții, cum v-am iubit Eu” (Ioan 13:34). Dragostea trebuie să fie mai presus de opinii sau obiceiuri.
Cei care sunt înverșunați împotriva acestui eveniment ar trebui să se oprească și să se întrebe: “Ce mă motivează? Dragostea pentru frații mei sau o dorință de a-i corecta, de a dovedi că eu am dreptate?” Apostolul Pavel avertiza: “Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.” – 1 Corinteni 13:1 Cuvintele noastre, oricât de bine intenționate, sunt goale fără dragoste.
Imaginea Bisericii nu este afectată de un eveniment precum Gather 25, ci de felul în care frații se disprețuiesc unii pe alții. Cristos a spus: “Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.” – Ioan 13:35” Dacă lumea vede că noi ne certăm și ne disprețuim pentru forme exterioare de închinare, oare ce mesaj transmitem?
Gather 25 este un test. Un test care nu verifică stilul nostru de muzică, nici învățătura noastră, nici tradiția noastră, ci inima noastră. Ne iubim unii pe alții? Sau preferăm să ne separăm pe criterii care nu sunt fundamentale pentru mântuire? “Cine nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste” (1 Ioan 4:8).
Ca păstor, privesc aceste tensiuni cu durere. Asemenea unui tată care vede cum copiii săi se ceartă între ei, întreb: “Nu vă dați seama că sunteți frați?” Cristos ne-a unit într-un singur Trup. De ce am lăsa diferențele dintre noi să ne dezbine? Nu ne-a chemat Dumnezeu să ne iubim, să ne purtăm poverile unii altora, să fim una, așa cum El și Tatăl sunt una (Ioan 17:21)?
Fraților, să nu lăsăm ca un astfel de eveniment să fie o piatră de poticnire. Să-l privim ca pe un examen al inimii noastre. Haideți să demonstrăm că suntem ai lui Cristos nu doar prin doctrinele pe care le ținem, nu doar prin rânduielile noastre, ci și prin dragostea pe care o arătăm. Pentru că “acum dar rămân acestea trei: credința, nădejdea și dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea” (1 Corinteni 13:13).
1 comment
Daughter cell