“A-l recunoaște pe El în toate căile tale, presupune să arați mereu înspre El și nu înspre tine, înspre ce face El în viața ta, și nu înspre faptele tale neputincioase..”
Fiecare dintre noi, am trecut în viață de multe momente grele, când credeam că ne vor pune la pământ, și totuși am putut trece biruitori și de astfel situații, pentru că Dumnezeu ne-a ajutat și ne-a dat putere și înțelepciune să ieșim mai mult decât biruitori.
Dar de foarte multe ori, avem tendința de a arăta înspre noi, de a ne scoate pe noi în evidență, chiar de a ne mândri pentru felul cum am știut să rezolvăm anumite lucruri, dar cred că fiecare dintre noi e conștient, că, dacă Domnul nu ne-ar fi ajutat, am fi fost și astăzi la pamant.
O inimă mulțumitoare, și recunoscătoare, se va smeri în permanență înaintea Domnului și va ști mereu, că faptul că a trecut cu bine din tot felul de greutăți, meritul i se va datora doar lui Dumnezeu, dar o inimă care va fi îngâmfată și plină de mândrie se va pune mereu pe sine pe primul loc, luând din Slava Sa.
Nu uita niciodată să te raportezi corect în astfel de momente, pentru că în acest verset stă un adevăr mare, și anume: atâta vreme cât vei fi arăta înspre Domnul și nu înspre cine ești tu, sau ceea ce ai putut tu face, atunci și El îți va netezi toate cărările tale.
Pentru că oricât de mult te vei strădui să îți pregătești viața, nu te vei putea ridica niciodată la nivelul la care este Domnul, pentru că noi ca și oameni suntem limitați, noi nu cunoaștem ce va aduce ziua de mâine, dar El știe și cunoaște totul despre tine sau despre mine.
Uită-te în viața ta, la felul cum Domnul te-a ajutat până aici și cum a știut să lucreze în viața ta, în familia ta și adu-i recunoștință pentru toate lucrurile, pentru că tot ce ai primit, tot ceea ce astăzi ești, se datorează doar bunătății Sale, revărsate în ființa ta.
Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.
Cu prețuire,
Eduard Magyar,