“Oare va răsturna Dumnezeu dreptul? Sau va răsturna Cel Atotputernic dreptatea?” ((Iov 8:3)
Predicatorii vorbesc uneori foarte nesăbuit. Cred că ar trebui să avem grină ce spunem, fiindcă Scriptura afirmă că în ziua de pe urmă vom sa socoteală chiar și pentru cuvintele noastre inutile. Și eu m-am făcut vinovat de asta, însă încerc să fiu atent să nu vorbesc nesăbuit. Uneori predicatorii spun: “Dreptatea Îi cere lui Dumnezeu.” Spunem asta când Îl acceptați pe Isus, dreptatea Îi cere lui Dumnezeu să vă mântuiască. Dreptatea Îi cere lui Dumnezeu să vă ia în cer. Aceasta este o mare eroare, atât de gândire, cât și de vorbire. Dreptatea nu Îi cere lui Dumnezeu să facă nimic. Dacă spunem că dreptatea Îi cere lui Dumnezeu să facă una sau alta, postulăm un principiu al dreptății la care Dumnezeu trebuie să Se conformeze. Punem dreptatea ca un stâlp vertical și zicem: “Uite-l, acest stâlp înalt și strălucitor al dreptății și chiar Dumnezeu e obligat să I se supună.” Dreptatea nu este înafara lui Dumnezeu; să ținem minte asta. Dreptatea este ceea ce este Dumnezeu și nimeni nu Îl poate manipula pe Dumnezeu să facă ceva, oricât de mic. Sunt recunoscător că dreptatea este în mâinile lui Dumnezeu, fiindcă omul ar abuza de ea așa cum abuzează de orice altceva.
Dumnezeule drag, iartă-mă pentru vorbirea neglijentă și nesăbuită. Ajută-mă azi să fiu atent la publicul ceresc nu doar în vorbire, ci și în gândire. Isus să fie lăudat azi.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer
