Un specialist indian în inteligență artificială afirmă că IA ar trebui folosită ca instrument în lucrarea creștină, niciodată ca înlocuitor al rugăciunii, studiului sau îngrijirii pastorale.
Pastorii care folosesc inteligența artificială pentru a pregăti predici și studii biblice trebuie să își asume întreaga responsabilitate pentru ceea ce predică, le-a transmis un specialist indian în IA liderilor bisericilor. De asemenea, acesta i-a îndemnat să nu introducă niciodată informații personale sau pastorale în instrumentele publice de inteligență artificială.
Specialistul, care lucrează cu inteligența artificială în mediul corporativ, a vorbit pe 16 octombrie, în cadrul unui webinar național organizat de Comisia Teologică a Alianței Evanghelice din India. Evenimentul s-a intitulat „Inteligența artificială, demnitatea umană și viitorul Bisericii”, iar prezentarea sa a avut titlul „Inteligența artificială: impactul și utilizarea sa în cercetare”.
El a prezentat domeniile în care inteligența artificială generativă poate ajuta bisericile, de la structurarea predicilor până la traduceri și activități administrative. Totodată, a identificat domeniile în care aceasta nu ar trebui folosită și a descris o metodă de utilizare a IA în cercetarea biblică, fără a-i încredința responsabilitatea interpretării Scripturii.
La webinar a participat și teologul indian Canon Dr. Vinay Samuel, care a susținut, într-o lucrare teologică, faptul că inteligența artificială nu poate dobândi conștiință asemenea oamenilor.
Ce rămâne specific omului
Specialistul și-a început prezentarea cu o întrebare pe care, în opinia sa, liderii bisericilor trebuie să și-o pună:
„Dacă inteligența artificială poate scrie o predică, poate traduce o lecție biblică sau poate răspunde la întrebări teologice, ce mai rămâne specific uman în lucrarea de slujire?”
El a remarcat că unii oameni apelează deja la pastori și consilieri virtuali bazați pe IA, iar mulți adolescenți au „prieteni” virtuali. Chiar și atunci când programele le reamintesc utilizatorilor că nu sunt ființe umane, oamenii continuă să dezvolte un atașament față de acestea.
Dacă membrii bisericilor, tinerii și copiii ajung să apeleze la inteligența artificială pentru orice, liderii spirituali trebuie să se întrebe cum mai pot ajunge la ei, a explicat specialistul.
Răspunsul său a fost că dragostea, păstorirea bisericii, slujirea, discernământul și mărturisirea lui Hristos rămân responsabilități umane.
„Acestea nu pot fi reproduse de o mașină”, a afirmat el.
Specialistul a explicat apoi, în termeni simpli, modul în care funcționează tehnologia. El a descris inteligența artificială ca pe o trusă de instrumente, iar inteligența artificială generativă ca pe un instrument pentru redactarea textelor.
Modelele lingvistice de mari dimensiuni, a explicat el, sunt sisteme antrenate să identifice tipare în limbaj și să genereze texte prin anticiparea următorului cuvânt dintr-o propoziție.
„Avem impresia că funcționează asemenea unui om, dar, în realitate, nu face decât să prezică următoarea unitate de text dintr-o propoziție”, a spus el, adăugând că rezultatele pot fi totuși foarte impresionante.
Predicatorul este responsabil pentru mesaj
Specialistul a enumerat mai multe domenii în care inteligența artificială poate sprijini lucrarea bisericii. Printre acestea se numără elaborarea schițelor de predică, identificarea ilustrațiilor și a referințelor biblice conexe, pregătirea ghidurilor de studiu și a meditațiilor devoționale, realizarea materialelor pentru educația creștină, precum și activitățile administrative, cum ar fi redactarea proceselor-verbale ale întâlnirilor și planificarea evenimentelor.
De asemenea, IA poate contribui la traducerea resurselor în limbile locale și la rezumarea documentelor lungi.
Cu toate acestea, specialistul a trasat o limită clară în ceea ce privește predicarea.
Inteligența artificială poate ajuta la pregătirea întrebărilor de studiu, a ilustrațiilor și a versiunilor preliminare ale unui mesaj, dar pastorul sau predicatorul trebuie să își asume responsabilitatea pentru conținutul acestuia.
„Nu poți spune că inteligența artificială ți-a dat acest mesaj”, a subliniat el.
Rugăciunea, studiul, discernământul teologic și grija față de congregație nu pot fi delegate.
„Inteligența artificială nu se poate ruga în locul nostru”, a spus specialistul, adăugând că Dumnezeu așteaptă de la credincioși să studieze personal Cuvântul Său.
El a recomandat ca pastorii să folosească IA pentru structurarea mesajului, lăsând însă textul biblic să determine conținutul predicii.
Atunci când solicită inteligenței artificiale o schiță de predică, pastorii ar trebui să precizeze pasajul biblic, publicul căruia i se adresează, scopul mesajului, durata și contextul.
De asemenea, ar trebui să îi ceară instrumentului să semnaleze orice aplicație practică ce depășește sensul textului biblic.
Patru riscuri
Specialistul a identificat patru riscuri pe care bisericile din India trebuie să le gestioneze în mod activ.
Primul risc este falsa autoritate. Inteligența artificială poate genera citate biblice inexistente și poate inventa surse, fenomen cunoscut sub numele de „halucinație”. Creștinii trebuie să se asigure că autoritatea mesajului lor provine din Scriptură, nu din informații fabricate.
Al doilea risc este folosirea necorespunzătoare a muncii altora și prezentarea părtinitoare a informațiilor. Aici sunt incluse plagiatul și interpretările unilaterale. Specialistul a subliniat importanța menționării surselor și a comparării perspectivelor, mai ales atunci când materialele urmează să fie publicate.
Al treilea risc este falsa identitate. Inteligența artificială poate imita persoane reale și poate crea materiale audio-video falsificate, dar extrem de convingătoare, cunoscute sub numele de deepfake. Prin urmare, utilizatorii trebuie să verifice proveniența informațiilor.
Al patrulea risc este pierderea încrederii și a prezenței umane. Membrii bisericilor nu ar trebui să ajungă să perceapă lucrarea liderilor lor ca fiind produsă de mașini sau grija pastorală ca fiind superficială.
„Trebuie să protejăm oamenii și să păstrăm contactul uman”, a afirmat el.
Protejarea datelor personale
Specialistul i-a avertizat în repetate rânduri pe participanți să nu introducă niciodată informații personale, fie despre ei înșiși, fie despre alte persoane, în instrumentele publice de inteligență artificială.
Această avertizare include informațiile confidențiale împărtășite în discuțiile pastorale, evidențele membrilor bisericii, datele medicale și financiare, precum și relatările care ar putea permite identificarea unor persoane.
El a explicat că bisericile care dețin informații despre copii trebuie să manifeste o atenție deosebită odată cu intrarea în vigoare a Legii privind protecția datelor personale digitale din India.
Potrivit specialistului, această legislație prevede că astfel de date pot fi păstrate numai cu acordul părinților sau al tutorilor legali.
În opinia sa, informațiile introduse în sistemele publice de inteligență artificială ar putea apărea ulterior în răspunsurile oferite altor utilizatori, chiar dacă numele persoanei nu este menționat.
Din același motiv, el a recomandat cercetătorilor să nu introducă în astfel de instrumente lucrări care nu au fost încă publicate.
Verificări înainte de publicare
În ceea ce privește traducerile, specialistul a explicat că bisericile pot redacta un mesaj într-un limbaj simplu, după care îl pot traduce cu ajutorul inteligenței artificiale.
Totuși, înainte de utilizare, traducerea trebuie verificată de o persoană care stăpânește foarte bine limba respectivă, deoarece IA poate omite nuanțe pe care doar un vorbitor nativ le poate identifica.
El a propus cinci criterii de verificare inspirate din discernământul creștin: adevărul, dragostea, înțelepciunea, administrarea responsabilă și asumarea răspunderii.
Înainte ca un conținut generat de inteligența artificială să fie distribuit publicului, cineva trebuie să verifice dacă informațiile sunt adevărate, dacă Scriptura este citată corect și dacă sunt respectate drepturile de autor, confidențialitatea și demnitatea umană.
Ultimul criteriu este responsabilitatea: trebuie să existe o persoană identificabilă care poate susține și aproba materialul realizat.
„O persoană responsabilă aprobă informațiile, formulările și publicarea materialului”, a explicat el.
„Începeți cu pasajul biblic”
În a doua parte a prezentării, specialistul s-a concentrat asupra cercetării biblice.
El a afirmat că inteligența artificială ar trebui să îi ajute pe credincioși să exploreze, să examineze și să exprime idei, dar nu să lucreze izolat de celelalte instrumente de studiu.
Instrumentele IA ar trebui utilizate împreună cu platforme de studiu biblic precum Logos, Accordance, STEP Bible și Bible Gateway, dar și cu lucrări de comentariu biblic, dicționare biblice și concordanțe.
Inteligența artificială trebuie să sprijine cercetarea biblică, nu să înlocuiască interpretarea centrată pe Scriptură, verificarea academică, rugăciunea sau discernământul pastoral.
„Trebuie să începem cu pasajul biblic, nu cu instrucțiunea adresată inteligenței artificiale”, a subliniat el.
Specialistul a descris apoi o succesiune de pași pentru studierea responsabilă a unui text biblic.
Mai întâi, pasajul trebuie citit integral, în contextul său, urmărind cuvintele repetate, contrastele și poruncile.
Apoi trebuie formulată întrebarea de interpretare. Inteligența artificială poate fi folosită pentru identificarea posibilelor interpretări și a surselor relevante, însă rezultatele trebuie verificate prin raportare la textul biblic, la instrumentele de studiu al limbilor originale și la lucrările academice de încredere.
Ultima etapă constă în adaptarea învățăturii la nevoile congregației.
„Citirea Scripturii într-o atitudine de rugăciune și interpretarea responsabilă rămân îndatoriri umane”, a afirmat el.
Specialistul a prezentat și câteva exemple de solicitări adresate inteligenței artificiale.
Pentru pasajul din Marcu 4:35-41, în care Isus potolește furtuna, el a cerut instrumentului să separe observațiile directe asupra textului de interpretări, să identifice cel puțin două interpretări plauzibile și să formuleze întrebări care ar trebui verificate în comentariile biblice.
De asemenea, solicitarea includea instrucțiunea de a nu inventa citări sau surse.
Pentru Romani 9:6-24, specialistul a cerut inteligenței artificiale să prezinte principalele abordări interpretative și să facă distincția între aspectele asupra cărora cercetătorii sunt în mare parte de acord și afirmațiile care rămân controversate.
El a avertizat că utilizatorii trebuie să verifice dacă autorii, titlurile și editurile recomandate de IA există cu adevărat.
În cazul studiilor asupra cuvintelor ebraice și grecești, specialistul a recomandat consultarea unui lexicon înainte de acceptarea explicațiilor oferite de inteligența artificială.
Cum putem ajunge la generația tânără
Specialistul a afirmat că inteligența artificială poate ajuta bisericile să comunice cu Generația Z, o generație pe care liderii creștini nu își pot permite să o piardă.
„Dacă nu reușim să ajungem la Generația Z, se va crea o prăpastie mare, care nu va mai putea fi acoperită”, a avertizat el.
Acesta a povestit cum a pregătit un mesaj de Crăciun pentru un public cu aproximativ 20-25 de ani mai tânăr decât el.
A întrebat inteligența artificială cum ar putea să Îl prezinte pe Isus acelei generații și a primit câteva idei la care nu se gândise anterior.
După câteva luni, unul dintre ascultători l-a sunat și i-a spus că își amintea tocmai acea parte a mesajului.
Specialistul a prezentat și o solicitare recentă adresată inteligenței artificiale, prin care i-a cerut să redacteze o introducere de o pagină despre Isus, într-un mod atractiv pentru tinerii indieni.
Rezultatul Îl prezenta pe Isus ca fiind mai mult decât un nume sau o religie.
„Tinerii nu își doresc o religie. Nu își doresc o celebritate. Ei își doresc o persoană autentică”, a explicat el.
La finalul prezentării, specialistul a amintit îndemnul apostolului Pavel de a cerceta toate lucrurile și de a păstra ceea ce este bun.
Inteligența artificială poate produce atât materiale autentice, cât și conținut înșelător, a subliniat el.
„Dacă nu ai verificat un material, nu îl folosi”, a concluzionat specialistul.
Orientări pentru educația teologică
Pastorul dr. Samuel Richmond, conducătorul Comisiei Teologice a Alianței Evanghelice din India și moderatorul webinarului, a declarat că Institutul Caleb pregătește un set de orientări privind utilizarea inteligenței artificiale.
El a explicat că studenții pot folosi cu ușurință IA pentru a pregăti predici și pentru a redacta lucrări academice, ceea ce face dificilă evaluarea autenticității acestora chiar și de către cadrele didactice.
Samuel a declarat participanților că instituțiile teologice nu au dezvoltat încă suficiente cursuri dedicate unei teologii creștine a tehnologiei.
„Trăim într-o lume puternic influențată de tehnologie și, prin urmare, trebuie să îi pregătim corespunzător pe oameni în această privință”, a afirmat el.
Richmond a precizat că Alianța Evanghelică din India speră să organizeze și alte webinare și prezentări de lucrări pe această temă.
„Nu este doar o încheiere, ci un început”, a spus el.
Pastorul Vijayesh Lal, secretarul general al Alianței Evanghelice din India, a încheiat webinarul cu o reflecție asupra rolului inteligenței artificiale în lucrarea creștină.
„Lucrarea de slujire se bazează, în esență, pe Dumnezeu, care lucrează prin oameni aflați în relație cu El și unii cu alții”, a afirmat Lal.
„Sunt de părere că inteligența artificială poate sprijini această lucrare, dar nu poate întruchipa chemarea, dragostea, responsabilitatea sau formarea spirituală pe care slujirea le presupune.”
„În același timp, este un instrument extraordinar, așa că haideți să îl folosim în mod responsabil”, a concluzionat Lal.
Sursă articol: www.christiandaily.com
Traducere: Geanina Gula
