Îngrijirea medicală, sistemul de asigurări medicale, sănătatea, prevenirea bolilor și aspectele etice ale profesiei medicale sunt subiecte de mare interes pentru noi. În fiecare țară, cât de cât dezvoltată, aceste subiecte sunt dezbătute, legiferate, revizuite, dar sunt și o mare provocare. Ele implică provocări valorice uriașe, costuri pe alocuri enorme, decizii serioase și dificile privind alocarea resurselor limitate, dar și abordarea noii frontiere a intersecției eticii medicale cu tehnologia medicală.
Cum erau tratate aceste subiecte cu 100 de ani în urmă? Ori, mai ales, în sistemele politice totalitare din prima jumătate a Secolului XX, în primul rând cel Nazist și Stalinist? Asupra acestor subiecte relevante și fundamentale se concentrează excelenta carte, recent publicată, a lui Dan Healey, The Gulag Doctors: Life, Death, and Medicine in Stalin’s Labour Camps / Medicii din Gulag, viața, moartea și medicina în lagărele de concentrare ale lui Stalin (2023).
Modul utilitar în care naziștii foloseau medicina este destul de bine cunoscut. Cărți asupra subiectului au fost scrise cu duiumul, majoritatea dintre ele concentrându-se pe cruzimea cu care medicina era folosită pentru exterminarea unor clase sociale și etnice indezirabile, de la evrei la persoane debile, infirme ori suferinde de boli incurabile.
Dar tocmai aici se simte importanța și relevanța cărții lui Healey: cărți de acest gen privind sistemul de îngrijire medicală și ideologia medicală aplicată în lagărele de concentrare ale lui Stalin sunt foarte puține. În acest sens, Healey desțelenește un ogor nou, deschide un orizont de cercetare enorm de vast, care, la vremea apogeului, se extindea de la Marea Baltica și Marea Neagră la Oceanul Înghețat și Oceanul Pacific.
Doar în ultimii 20-30 de ani au început să fie deschise vastele arhive sovietice cercetătorilor. Arhivele s-au dovedit a fi o mină de aur fără fund pentru cercetători, subiectele de cercetare fiind și ele vaste, dar și imposibil de prezentat în întregimea lor. Dar Healey face o treabă bună, zic eu, acoperind subiecte diverse și regiuni geografice la fel de diverse în cele 266 de pagini de text ale cărții.
Cartea redă și câteva evenimente și activități ale unor medici din România și România Mare care au fost deținuți în lagărele lui Stalin.
Spre deosebire de Hitler, care a folosit medicina pentru a extermina grupuri indezirabile, Stalin a folosit medicina în lagărele de concentrare pentru a asigura continuitatea forței de muncă și terminarea la timp a proiectelor industriale și miniere din Siberia și alte regiuni ale Uniunii Sovietice. Simțind apropierea războiului cu Hitler, Stalin s-a pregătit din timp, eliminând inamicii politici, pe mulți cu moartea, iar pe majoritatea dintre ei cu exilul în lagărele de muncă.
Filosofia stalinistă privind îngrijirea medicală din lagărele de concentrare a fost una utilitară: bolnavii care pot fi recuperați și trimiși înapoi la muncă sunt tratați, iar cei care sunt pe moarte ori nu pot fi recuperați sunt lăsați să moară.
Peter Costea
articol preluat de pe: www.newsnetcrestin.ro