“Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te-am scos din țara Egiptului; deschide-ți gura larg, și ți-o voi umple!” (Psalmul 81:10)
Un olar se pune pe treabă să facă un ceainic frumos; în timp ce crainicul se rotește pe roată, apare o problemă și vasul oarecum se strică. E distrus, nu mai e de nici un folos și nu arată ca un ceainic. Nu are nicio desăvârșire artistică, iar sufletul artistului nu este în el și nu poate fi în el, pentru că s-a stricat. Dar pentru olar nu este un lucru greu să ia acel material din nou, să scoată din el părțile care deranjează și să dea forma unui alt vas. Nu ar fi putut face asta dacă ar fi lucrat cu fier sau cu piatră. Dar o poate face cu lutul, fiindcă lutul este materialul cu care lucrează el. Prima dată s-a stricat, însă îl poate reface folosind același material. Dumnezeu ne-a făcut după chipul Său; și, cu toate că nu este întru totul clar ce este acest chip al lui Dumnezeu, știu că sufletul s-a stricat; a pierdut desăvârșirea artistică, frumusețea și sfințenia lui Dumnezeu. Nu a pierdut potențialul de a redeveni ca Dumnezeu dacă ajungea în mâinile Artistului Divin. Răscumpărarea preia materialul omului căzut, prin taina regenerării și sacrificării, și îl restaurează pentru a fi din nou ca Dumnezeu și ca Hristos. Răscumpărarea nu ne salvează doar de iad, deși face și asta, ci ne face așa încât să putem fi iarăși ca Dumnezeu.
Tată ceresc, cedez în fața presiunii atingerii Tale în timp ce mă faci acel vas plăcut în ochii Tăi. În numele lui Isus, amin.
A. W. Tozer – Umblarea mea zilnică
