FĂ‑ȚI TIMP SĂ FII SFÂNT
„Ce, un ceas n‑aţi putut să vegheaţi împreună cu Mine!” (Matei 26.40)
„De aceea să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji.” (1 Tesaloniceni 5.6)
„Nu am timp să mă rog!” Straniu sună,
Însă, vai, nu‑s puţini ca s‑o spună.
Val de griji pământeşti te dărâmă
De nu poţi să te rogi o fărâmă?
„Nu am timp să mă rog!” Vai, dar, iată,
Zi de zi mari primejdii dau roată;
De nu vii azi la Tronu‑ndurării,
Vei ajunge‑n abisul pierzării.
„Nu am timp să mă rog!” Mii de sarcini,
Griji, afaceri, probleme urgente
Te apasă, te‑mping înspre margini
Şi te rogi nu un ceas, ci …momente!
Dar, ce‑ar fi ca‑ntr‑o zi de‑ncercare,
Dumnezeu Faţa Lui să‑Şi ascundă
Şi să‑ţi spună, când ceri îndurare:
„Nu am timp nici măcar o secundă!”
––Poet anonim
Sufletul meu, dacă ai medita mai mult, focul ar arde mai intens. De ce nu te retragi mai des în tine însuți? Ai fi mai bine pregătit pentru a trăi în lume, dacă ai fi mai puțin lumesc. Dacă ai avea mai mult foc divin, ai avea și mai multă putere pământească. Nu ai o colibă în care să te duci să te încălzești? Nu ai o Sfântă a Sfintelor, unde să poți primi un imbold care să te facă mai puternic? Nu este scris despre Fiul omului că „pe când Se ruga, I s‑a schimbat înfăţişarea feţei”? (Cf. Luca 9.29, n.red.) Da, prin rugăciune a venit peste El slava aceea care L‑a transfigurat. Din strălucirea inimii a izvorât strălucirea înfățișării Lui. Focul s‑a aprins în timp ce El medita.
O, sufletul meu, nu ai vrea și tu să ai viața slăvită, înfrumusețată, transfigurată în ochii oamenilor? Du‑te în locul acela tainic, în coliba lui Dumnezeu, unde ard flăcările dragostei. […] Rugăciunile tale vor fi pline de lumină; îți vor lumina fața asemenea feței lui Moise când el nici nu știa că strălucește. Cuvintele tale vor arde; ele vor aprinde multe inimi aflate în drum spre Emaus. Cărarea ta va fi strălucitoare. Când te vei ruga în singurătate ca Ilie, vei avea parte de carul de foc al lui Ilie. ––George Matheson
Provocări zilnice pentru creștini // Edwin și Lillian Harvey