OAMENII PE CARE ÎI DOREȘTE DUMNEZEU
„Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împăraţi, nu lângă oamenii de rând.” (Proverbe 22.29)
„Îndată i‑a chemat; şi ei au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie cu cei ce lucrau pe plată, şi au mers după El.” (Marcu 1.20)
Dumnezeu nu apelează niciodată la cei leneși și trândavi atunci când are nevoie de oameni care să‑L slujească. Când Domnul are trebuinţă de lucrători, El cheamă oameni dispuși să lucreze…
Acesta este un adevăr dovedit atât de Sfânta Scriptură, cât și de istoria răscumpărării.
Moise era ocupat – își păstorea turma la Horeb. Ghedeon era ocupat – bătea grâul în teasc ca să‑l ascundă de jefuitorii madianiţi. Saul era ocupat – căuta măgărițele tatălui său. David era ocupat cu păstoritul – se îngrijea de oile tatălui său. Elisei era ocupat cu agricultura – ara pământul cu douăsprezece perechi de boi. Neemia era ocupat cu slujba lui de paharnic al împăratului. Amos era ocupat cu păstorirea turmelor. Petru și Andrei erau ocupați cu pescuitul. Matei era ocupat cu strângerea taxelor. Saul din Tars era ocupat cu prigonirea prietenilor lui Isus. William Carey era ocupat cu meșteșugul lui de pantofar. John Milton era ocupat cu studiul clasicilor. Martin Luther era ocupat cu penitențele. John Bunyan era ocupat cu slujba lui de tinichigiu de oale și tigăi. Roger Williams era ocupat cu stenografierea. Adoniram Judson era ocupat cu cercetarea adevărurilor religioase. Charles Spurgeon era ocupat cu slujba lui de învățător biblic.
Dumnezeu nu a chemat niciodată un om trândav în slujba Lui. Cei care muncesc și sunt ocupați sunt oamenii pe care îi dorește Dumnezeu.
A muncii Evanghelie răsună:
Cu glas de clopot fie trâmbiţată!
Pe sfinţi la trudă‑n jurul Său adună
Cel coborât la noi ca Rob odată.
Prelucrare de C.M. a unui catren dintr‑un poem scris de Henry Van Dyke
Când Dumnezeu a creat stridia, El i‑a garantat siguranță absolută din punct de vedere economic și social. I‑a clădit o casă, respectiv cochilia sa, care s‑o adăpostească și s‑o protejeze de dușmani. Când îi este foame, stridia nu trebuie să facă nimic altceva decât să‑şi deschidă cochilia, și mâncarea vine înăuntru. Nu îi lipsește nimic.
Dar când Dumnezeu a creat vulturul, El a declarat: „Nu ai altă limită decât cerul albastru – construiește‑ți singur casa!” Așa că vulturul și‑a făcut cuibul pe cel mai înalt munte. Siguranța casei lui este amenințată în fiecare zi de furtuni. Pe de altă parte, pentru ca să‑şi procure mâncarea trebuie să zboare kilometri întregi prin ploaie, vânt sau zăpadă.
Cu toate acestea, vulturul, și nu stridia, este emblema Statelor Unite ale Americii.
Morris Mandel
Provocări zilnice pentru creștini // Edwin și Lillian Harvey
