RAȚII PENTRU MARȘUL ZILNIC
„Doamne, auzi‑mi glasul, dimineaţa! Dimineaţa eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine, şi aştept.” (Psalmul 5.3)
Fiecare zi ar trebui s‑o începem cu Dumnezeu, rugându‑ne pe genunchi. Cel care își părăsește cămăruța fără să fi avut o conversație intimă cu Tatăl său ceresc, își începe ziua într‑un mod neînțelept. Adevăratul creștin îşi deschide dulapul atât pentru armele din panoplie, cât și pentru rația necesară pentru marșul zilnic și conflictele inevitabile care îl așteaptă.
Așa cum călătorul oriental se pregătește de călătoria prin deșertul fierbinte încărcându‑și cămila la umbra palmierilor și umplându‑și ploștile din fântânile cu apă rece care scânteiază la rădăcinile lor, tot astfel și drumețul lui Dumnezeu își ia provizii proaspete din izvorul care nu seacă niciodată.
Dimineața este timpul cel mai potrivit pentru momentele devoționale, pentru ceasul de părtăşie cu Dumnezeu. Binecuvântarea nopții ne îndeamnă la recunoștință. Inima îndrăgostită de Dumnezeu zboară ca o ciocârlie în zori de zi spre porțile Cerului. Recunoștința, credința, încrederea dependentă de El – toate acestea ne îndeamnă să ne întâlnim cât mai devreme cu Cel care nu doarme niciodată și stă pe tronul Său și așteaptă rugile noastre de dimineață. Nici o presiune exercitată de afacerile noastre sau de treburile casei nu ar trebui să ne afecteze timpul de rugăciune. ––Theodore Cuyler
Nu da mai întâi concertul și abia după aceea să‑ți acordezi instrumentul. Începe‑ți ziua cu citirea Cuvântului lui Dumnezeu și cu rugăciune, ca să intri înainte de toate în armonie cu El.
––James Hudson Taylor
Cei mai mulți dintre noi am putea face mai mult pentru Dumnezeu dacă am fi dispuși să facem mai puțin și să petrecem mai mult timp pregătindu‑ne.
Când Luther se pregătea pentru o zi deosebit de plină și de solicitantă, întotdeauna își punea mai mult timp deoparte pentru devoțiunea personală. 110
Un om înțelept a spus odată că este prea ocupat ca să se grăbească. Dacă și‑ar fi permis să fie grăbit, nu ar fi reușit să facă ce avea de făcut.
Este posibil să avem atât de multe de făcut, încât să nu reușim să facem nimic. Un muncitor nu ar rezista prea mult dacă nu s‑ar opri din când în când să mănânce. Cosașul trebuie să se oprească din când în când să‑și ascută coasa. La fel de necesar este ca predicatorii ocupați să aibă parte de câte o perioadă de liniște, în care să‑și reînnoiască puterea și să se pregătească pentru a fi utili în continuare în slujirea lor.
Din New Testament Holiness de Thomas Cook. Folosit cu permisiunea Epworth Press
„Stăruiţi în rugăciune, vegheaţi în ea cu mulţumiri.” (Coloseni 4.2)
Provocări zilnice pentru creștini // Edwin și Lillian Harvey