„Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare și să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” (Evrei 4:16)
Planul de răscumpărare a lui Dumnezeu a fost făurit și chibzuit cu atenție și a venit potrivit planului străvechi al lui Dumnezeu în Hristos Isus. Harul nu a venit când Cristos S-a născut într-o iesle sau când a fost botezat sau uns de Duhul. Nu a venit când El a murit pe cruce sau când a înviat din morți ori când S-a dus la dreapta Tatălui. Harul a venit de la străvechiul început, prin Isus Cristos, Fiul Veșnic, și a fost manifestat pe crucea de pe Golgota. El a fost întotdeauna funcțional, de la început. Dacă Dumnezeu nu ar fi lucrat în har, El ar fi măturat tot neamul omenesc, i-ar fi zdrobit pe Adam și Eva cu călcâiul într-o judecată cumplită, pentru că și-o făcuseră cu mâna lor. Pentru că Dumnezeu era un Dumnezeu al harului și pentru că El deja plănuise veșnicia, Mielul lui Dumnezeu a fost înjunghiat înainte de întemeierea lumii. Nu a existat nicio încurcătură în planul divin; Dumnezeu nu a trebuit să bată în retragere, zicând: Scuze, dar am încurcat lucrurile aici. El a mers pur și simplu înainte cu planul Său de răscumpărare.
Scumpe Doamne Isuse, mă plec înaintea Ta, mulțumindu-Ți pentru harul care a făcut posibilă răscumpărarea mea. Lăudat să fie numele Tău. Amin.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer