“Unde erai tu … atunci când stelele dimineții izbucneau în cântări de bucurie și când toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?” (Iov 38:4,7)
Eu cred că trebuie să încetam să gândim ca oamenii de știință și să începem să gândim ca niște creștini. Vom fi așa cum trebuie înaintea lui Dumnezeu când vom înceta să gândim ca niște tehnicieni sau mecanici. Trebuie să vedem că Dumnezeu este entuziasmat de lucrarea Sa. Nu trebuie să ne străduim să descifrăm cum va rezolva El ceva. Dumnezeu este absolut fericit de creația Sa. Oamenii de știință încearcă să explice tehnic creația și lumea care me înconjoară. Imediat ce descifrează ceva, descoperă altceva care descalifică ce au spus înainte. Nu sunt sigur, că Dumnezeu a aranjat lucrurile astfel. Trebuie să văd această lume a noastră nu ca un tehnician, ca un mecanic Say ca un om de știință, ci ca cineva care Îl iubește pe Dumnezeu și apreciază entuziasmul Său din creație. Haideți să nu-L mai vedem pe Dumnezeu ca pe o persoană încruntată și posomorâtă. Când El a făcut cerul și pământul, stele dimineții au cântat împreună și I s-au alăturat lui Dumnezeu într-un strigăt de bucurie. În ce mă privește eu pot fi foarte posomorât dacă mă uit la starea actuală a lumii din jur. Remediul este să ma uit la fața zâmbitoare a lui Dumnezeu care iubește cu entuziasm ceea ce a creat.
Dumnezeule drag, ce plăcere am când descopăr ceea ce Îți face Ție plăcere. De jur împrejurul meu se află dovezi ale bunăvoinței și plăcerii Tale. Mă rog să mă axez pe ele azi, tăind în puterea Domnului Isus Hristos, Mântuitorul meu. Amin.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer