„Îi voi aduce înapoi și vor locui în mijlocul Ierusalimului; ei vor fi poporul Meu și Eu voi fi Dumnezeul lor cu adevăr și dreptate.’” (Zaharia 8:8)
În ultimele câteva generații, biserica creștină din America L-a făcut pe Dumnezeu aproape un Dumnezeu al harului și nimic altceva. Așadar avem un Dumnezeu care nu poate vedea deosebirile morale; și, întrucât nu le poate vedea, biserica Sa a fost incapabilă să le vadă. În locul unei biserici separate, sfinte, avem o biserică așa de amestecată cu lumea că nu le poți deosebi una de alta. Motivul este că a fost predicat harul, iar orice altceva a fost exclus. S-a spus despre un anumit predicator englez că a predicat harul în așa fel încât a coborât standardele morale ale Angliei. Este foarte posibil să predicăm harul în biserică până când devenim aroganți și nerușinați, uitând că harul este doar unul din atributele lui Dumnezeu, nu toate atributele. Dumnezeu este un Dumnezeu al harului, dar este și un Dumnezeu al dreptății, sfințeniei și adevărului. Dumnezeu, fiind cine este, va fi mereu credincios creaturilor Sale deoarece este un Dumnezeu credincios. Necredincioșia este una din cele mai mari surse de durere și nefericire din lume, iar Dumnezeu este Singurul care nu va fi niciodată necredincios. Nu poate fi. El va fi mereu credincios naturii Sale.
Tatăl nostru ceresc, mă plec recunoscând smerit marea Ta credincioșie. Te laud pentru tot ce ești pentru mine. Credincioșia Ta azi e tăria mea. Amin.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer