Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.
Un alt lucru pe care îl vom întâlni și cu care ne vom lupta mereu ca să nu cădem în acest păcat este păcatul disprețului. Disprețul este acel sentiment care mereu va nesocoti sau va disprețui pe cineva sau ceva, o atitudine prin care o persoană își va manifesta lipsa de considerație față de cineva sau de un lucru, o stare în care cel care disprețuiește se va considera pe el mai presus față de alții.
Disprețul se va putea vedea chiar și atunci când, din cauza faptului că vom judeca pe aproapele nostru datorită poziției sale sociale, pentru că vom ajunge să ne vedem pe noi mai buni decât cei din jurul nostru, mai pregătiți sau mai înțelepți, dar defapt vom ajunge să săvârșim acest păcat al disprețului, să avem această stare rea față de cei din jurul nostru.
Disprețul este opusul iubirii lui Hristos. Când ne uităm la viața Mântuitorului nostru, vedem că El nu a privit cu dispreț pe niciunul dintre cei pe care i-a întâlnit. El a avut grijă de săraci, s-a îndurat de cei bolnavi, de cei păcătoși și de cei marginalizați, oferindu-le iubire și milă. El nu s-a lăsat influențat, pentru ca a văzut în fiecare persoană o oportunitate in care sa poate manifesta iubirea și harul lui Dumnezeu.
Va trebui și noi să cultivăm o inimă plină de iubire și compasiune față de cei din jurul nostru, să înțelegem că trăind o viață în smerenie și oferind bunătate vom putea evita păcatul disprețului. Să nu uităm însă niciodată că Domnul nu ne va trata cu dispreț, deoarece El întotdeauna ne va iubi cu o iubire veșnică, Se va îngriji de fiecare dintre noi, și ne va purta mereu în brațele Sale.
Domnul sa te binecuvinteze!
Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită.
Cu prețuire,
Eduard Magyar