„Domnul împărăţește: să se veselească pământul și să se bucure ostroavele cele multe! Norii și negura Îl înconjoară, dreptatea și judecata sunt temelia scaunului Său de domnie.” (Psalmul 97:1-2)
Dacă ne gândim la experiența creștină obișnuită, majoritatea creștinilor nu sunt de fapt fixați pe cele cerești. Noi cântăm “Atrage-mă mai aproape”, însă tot există o distanță între Dumnezeu și noi. Fiecare creștin este la fel de aproape de Dumnezeu ca orice alt creștin, doar că există o problemă. Dumnezeu nu Se poate manifesta multor creștini deoarece există o deosebire de natură. Ei au suficient din natura lui Dumnezeu pentru a fi îndreptățiți și regenerați, dar nu destul pentru a asigura acea părtășie. Lucrul de care e o nevoie disperată în ziua de azi este desăvârșirea părtășiei cu Dumnezeu – o părtășie care ne va ridica deasupra lucrurilor firești ale acestei vieți. Atenția noastră a ajuns să fie foarte abătută de jucăriile religioase, aproape până în punctul obsesiei. În ultimele câteva generații a existat o mișcare foarte intensă către religia exterioară și ceea ce numesc eu creștinism tehnic. Pentru unii creștini este greu să renunțe la jucăriile lor religioase și să se concentreze pe comuniunea cu Dumnezeu. Cu toate acestea, tot ce este în inima noastră regenerată este îndreptat în direcția cerului. Ceea ce hrănește comuniunea noastră cu Dumnezeu este atmosfera rarefiată a cerului. Însă a aceasta nu este niciodată satisfacută de cele exterioare. Este vremea să lăsăm deoparte jucăriile religioase și să ne ațintim atenția spre locurile cerești unde Dumnezeu domnește cu autoritate supremă.
Tată din cer, ce ușor este să ajungem să fim preocupați de jucării și divertisment. Eliberează-mă de acest obstacol și de această distragere a atenției de la comuniunea cu Tine. Cer asta în numele lui Isus. Amin.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer
