Ca emisar olandez pentru libertatea religioasă, Bea ten Tusscher folosește cu recunoștință lista World Watch a Open Doors, care clasifica persecuția creștinilor. „O face vizibilă”, spune ea. „Deși poveștile din spatele acesteia sunt adesea mai complexe.”
Organizația Open Doors nu este deloc străină pentru emisarul Ten Tusscher (1961). Ea s-a adâncit în istoria Open Doors și în poveștile despre contrabandă de Biblii, spune ea. „Am citit autobiografia fondatorului Anne van der Bijl și mi-a plăcut enorm. Apropo, socrul meu, un pastor reformat, a participat și el la contrabanda de Biblii și bani către fostul Bloc Estic.”
Ten Tusscher, „provenind dintr-un background catolic”, spune că a fost întotdeauna curioasă în legătură cu religia. După o lungă carieră în diplomație – a fost ambasador în Guatemala, Bangladesh și Norvegia, printre alte țări – a fost numită emisar special pentru religie și credință în 2022. Funcția, creată în 2019 la cererea partidelor politice creștine, are ca scop promovarea libertății religioase la nivel mondial.
-Miercuri, Open Doors a publicat lista World Watch. Ai așteptat-o cu interes?
„Da, acest document este important pentru mine, deși am avut câteva discuții cu Open Doors despre formă: chiar este necesar să fie un astfel de clasament? Până la urmă, povestea din spatele unei astfel de liste de țări este adesea mult mai nuanțată.”
Cum lucrează emisarul:
„Este imposibil pentru mine să parcurg întreaga listă sistematic. Dar o folosesc pe baza unor preocupări concrete legate de o anumită țară. Apoi citesc raportul relevant și, după aceea, aflu mai multe fapte despre situația specifică a creștinilor de acolo.”
„Apoi consult cu direcțiile noastre de la Ministerul Afacerilor Externe, care au responsabilitatea țărilor respective. Cu întrebarea: ce putem face în legătură cu asta? Mai ales dacă sunt implicați indivizi specifici, verificăm ce putem face. Întotdeauna întreb ambasadele noastre dacă sunt conștiente de aceste cazuri și cum putem să le abordăm. Pentru că este greu pentru mine să judec asta de aici.”
Ai un exemplu?
„Atunci vorbim despre cazuri specifice problematice, cum ar fi persoane care au fost închise pentru blasfemie sau apostazie. Marțea trecută, ambasada mi-a predat un caz din Mauritania – să vedem, Mauritania este pe poziția 23 pe listă – al unei fete de 19 ani încarcerate pentru blasfemie. Blasfemia este tratată foarte serios acolo; este pedepsită cu moartea.”
„Un alt caz este cel din Algeria, unde pastorul Youssef Ourahmane a fost amenințat pentru presupusa organizare de servicii religioase ilegale. Există doar o singură biserică protestantă înregistrată în Algeria, iar multe clădiri de biserici au fost închise. Pastorii sunt pedepsiți cu închisoarea. L-am întâlnit personal pe pastorul Ourahmane. Acestea sunt cazuri foarte tulburătoare. Observ că ambasadele noastre depun mari eforturi în acest sens. Dar întotdeauna trebuie să existe un caz concret.”
De ce fel de resurse dispuneți în astfel de cazuri?
„Avem la dispoziție mai multe instrumente, atât în relațiile directe între două state, cât și la nivel internațional. Uneori, discutăm direct cu țările respective. Este important să folosim cuvintele potrivite și să nu le mustrăm cu un ton autoritar.”
„La nivel internațional, lucrăm prin intermediul ONU, de exemplu, atrăgând atenția asupra cazurilor concrete de persecuție prin emisarul ONU pentru libertatea religioasă sau Consiliul pentru Drepturile Omului. De asemenea, avem un grup de contact internațional format din țări cu viziuni similare, care promovează toleranța religioasă și acționează împreună.”
„Totuși, acest lucru trebuie făcut întotdeauna cu mare precauție. Poate fi periculos dacă o ambasadă menționează un nume, deoarece, din păcate, acest lucru poate duce la represalii. Din acest motiv, preferăm să lucrăm îndeaproape cu victimele și avocații lor. În acest fel, încercăm să aflăm de ce au nevoie de la noi, evitând greșelile care ar putea apărea din lipsa unei înțelegeri adecvate a culturii locale.”
Acorduri comerciale
„În acest context, trebuie să spun că este întotdeauna o chestiune de echilibrare a intereselor. Pentru persoanele care sunt puternic angajate în promovarea libertății religioase, acest lucru poate fi frustrant, deoarece nu putem întotdeauna să ne exprimăm atât de ferm pe cât și-ar dori ele. Olanda nu are doar interese în domeniul drepturilor omului, ci și interese economice, politice și consulare. Încercăm să găsim un echilibru între acestea.”
„Open Doors recomandă utilizarea acordurilor comerciale pentru a îmbunătăți situația drepturilor omului în alte părți ale lumii, prin retragerea tarifelor de import favorabile țărilor în care situația nu se îmbunătățește. Luați în considerare o astfel de măsură?”
„Personal, nu sunt în favoarea condiționării acordurilor comerciale, deoarece aceasta duce adesea la alte discuții și poate avea și dezavantaje. Pentru ce interes servești printr-o astfel de măsură?
În perioada în care am fost ambasador în Bangladesh, am văzut cum exporturile de textile către Europa au ajutat multe femei să își construiască o viață decentă – în ciuda abuzurilor din acea industrie, cum ar fi condițiile de muncă nesigure. Este esențial să cântărim cu atenție avantajele și dezavantajele. Dacă este făcut corect, poate fi eficient. Prin urmare, este bine că această problemă este discutată și explorată în continuare.”
„Open Doors afirmă că 380 de milioane de creștini din întreaga lume sunt persecutați, oprimați sau discriminați din cauza credinței lor. Cum priviți acest număr?”
„Privesc acest număr cu îngrijorare. Sunt foarte mulți, prea mulți. Este bine că Open Doors atrage atenția asupra acestor creștini. Acest lucru este, de asemenea, foarte important pentru noi în elaborarea politicilor noastre.”
Drepturile omului pentru toți
„În același timp, creștinii nu sunt singura grupă care se confruntă cu persecuția. Nu mă veți putea limita niciodată doar la creștini în munca mea; mă uit la toate minoritățile religioase.
Este important să formăm o imagine integrată. Aici, legătura dintre diferitele drepturi ale omului este esențială, cu demnitatea umană în centrul ei. Fiecare persoană are dreptul la libertatea de credință, conștiință, exprimare și la libertatea de a trăi fără frică și foame.”
„Persecuția, mai mult decât atât, nu este întotdeauna motivată doar religios. Factori socioeconomici sau culturali joacă adesea un rol important, cum ar fi conflictele legate de pământ sau resurse.
„Prin urmare, sunt precaută în a reduce astfel de situații doar la religie. A fii atent la contextul mai larg face mult mai multă dreptate realității. Dar trebuie să recunosc că în Occidentul predominant secular, uneori avem tendința de a subestima rolul religiei în acest sens.”
„Ce părere aveți despre Ministerul Afacerilor Externe?
„Am fost numită de Cameră pentru a promova alfabetizarea religioasă – așa cum se numește frumos. Chiar anul trecut, au fost adresate întrebări parlamentare despre acest subiect, lucru pe care îl apreciez, deoarece mă ajută să lucrez pe acest subiect în cadrul ministerului. Cu sprijinul academicienilor, teologilor și cercetătorilor religioși, organizez cursuri despre rolul religiei.
Deschiderea și interesul dintre colegii mei în această chestiune sunt mari; clar răspunde unei nevoi. Astfel de cursuri îi ajută să înțeleagă esența inegalității, tratamentul inegal și încălcările drepturilor omului la nivel global. Religia joacă adesea un rol în acest sens. Nu doar ca o cauză a persecuției, dar și ca un factor politic important.”
Recunoașteți concluziile Open Doors? Cum ar fi creșterea persecuției din partea regimurilor autoritare din Asia Centrală?
„Da, recunoaștem acestea din raporturile noastre mai ample. Ambasadele noastre raportează despre acest subiect în contextul politicii mai largi privind drepturile omului.
În ceea ce privește creșterea persecuției în Kârgâzstan, acest lucru m-a surprins oarecum. Vreau să discut cu Open Doors despre ceea ce putem face în această privință. În Kazahstan și Kârgâzstan, observăm o creștere a violenței împotriva bisericilor, ceva care nu era atât de frecvent înainte. În Kazahstan, poliția a descins la patru întâlniri de rugăciune ale trei comunități protestante neînregistrate.
Sunt conștientă de această situație și am discutat cu persoane din rețeaua mea. În curând, voi vorbi cu ambasadorul Kazahstanului și îi voi aduce acest lucru la cunoștință. Ambasada noastră din Kazahstan deja abordează această situație, atât în ceea ce privește situația mai largă a drepturilor omului, cât și libertatea religioasă.”
sursa articol: cne.news
traducere: Denisa Rus