“Vorbiți între voi cu psalmi, cu cântări de laudă și cântări duhovnicești, și cântați și aduceți din toată inima laudă Domnului. Multumiți totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în numele Domnului nostru Isus Hristos.” (Efeseni 5:19-20)
Am în birou o carte metodistă de imnuri foarte uzată, veche de peste un veac. În acestă carte de imnuri, am găsit 49 de imnuri despre atributele lui Dumnezeu. Trebuie să mărturisesc că în fiecare zi îngenunchez la mine în birou cu această carte de imnuri în față, sau cu o alta similară, și cânt, fără să-mi pese că sună fals, un imn măreț care Îl cinstește și Îl slăvește pe Dumnezeu. Cred că m-aș fi potrivit cu acei vechi metodiști. Știați că mai mult oamenii fără educație cântau acele imnuri metodiste? Țărani, păstori și crescători de vite; mineri, fierari, tâmplari, cultivatori de bumbac, culegători de bumbac; oameni simpli de pe tot întinsul acestei țări cântau acele imnuri nobile. În veche mea carte metodistă de imnuri sunt 1100 de imnuri. Când meditez la ele, sunt uimit de profunzimea teologiei din acele imnuri vechi. Când acei metodiști din vechime se adunau duminica dimineață, cântau teologie. M-aș aventura să presupunem că cei mai mulți dintre eu știau ce cântă și că era un medicament doctrinal puternic pentru suflet. Mă întreb câți creștini de azi cunosc teologia din aceea ce cântă duminica dimineața.
Tată din ceruri, îmi face plăcere să-Ți cânt laude. Deși glasul meu e destul de fals, inima mea este în armonie deplină cu prezența Ta. Slavă, slavă, slavă lui Isus, Domnul meu. Amin.
Umblarea mea zilnică – A. W. Tozer
